marți, 23 aprilie 2013

RECENZIE - Anna and the French Kiss by Stephanie Perkins

Descriere:

Anna is looking forward to her senior year in Atlanta, where she has a great job, a loyal best friend, and a crush on the verge of becoming more. Which is why she is less than thrilled about being shipped off to boarding school in Paris--until she meets Étienne St. Clair. Smart, charming, beautiful, Étienne has it all...including a serious girlfriend. 

But in the City of Light, wishes have a way of coming true. Will a year of romantic near-misses end with their long-awaited French kiss? 

RECENZIE:

Recunosc ca m-am apucat de carte pentru ca oriunde mă uitam era cineva care spunea cat i-a placut cartea, ce buna a fost, cat de romantica si nici un comentariu negativ. Si atunci când nu e nici un comentariu negativ ajungi sa te intrebi ce o fi aşa special la o carte ce pare relativ simpla si draguta si roz. Am citit-o in câteva ore si chiar daca nu mi s-a parut aşa spectaculoasa cum ziceau unii sau extraordinara cum spuneau altii mi-a placut, chiar mi-a placut, poate ca am avut asteptari enorme deoarece recenziile bune curg valuri despre ea. Sincera sa fiu nu mă dau in vant dupa Paris, poate ca si asta a fost un minus al cartii din punctul meu de vedere, nu m-am simţit atrasa de oras in sine, ci de felul in care-l vedeau personajele si cum il percepeau ei. Adica un oras special, dar obisnuit, fara prea multe straluciri de amor. 

Despre actiune nu-s foarte multe de zis, ci va las pe voi sa descoperiti, sa vedeti cum evolueaza relatiile dintre personaje, cum unele se rup, altele se formeaza, unele se innoada sau devin si mai puternice. Prietenii sunt la tot pasul, insa depinde daca reusesti sa faci diferenta intre cei interesati si cei care te vor doar pe tine si nu sa-ti dea in cap, sa-ti fure viata, iubitul sau sa-ti strice reputatia. Dar am zis destule. 

Personajele sunt simpatice, creeaza un schimb de replici placut, uneori relaxant si amuzant, alteori cu scantei si care se lasa cu palme sau cuvinte urate, usi trantite sau perne in cap. Deci distractie oricum ai privi-o. Anna si St. Clair, habar n-am de ce mi-e mai uşor sa-i zic aşa decat Étienne, sunt doua personaje nici bune, nici rele. Fiecare cu orgoliul sau, cu partile bune, cu egoismul si naivitatea, cu anumite momente de tacere si de incapatanare care-si au rostul mai mult sau mai puţin, dar care te fac sa citesti su uneori iti aduc zambetul pe buze. 

Per ansamblu cartea e o lectura usoara, se citeste foarte repede, este ceva dulce si totusi cu o tenta acrisoara, nu-ti umple ochii cu romantism, dar nici nu uiti ca esti in Paris. A fost o carte buna, placuta si cred c-am reusit sa inteleg de ce tuturor le-a placut. Nu cred ca e doar actiunea sau sunt personajele sau replicile, ci acel tot care rezulta si care te lasa cu un anumit sentiment la sfarsit. Ceva cam greu de explicat. V-o recomand! 

5/5

0 comentarii: