Descriere:
Când Saffron Cutler, însărcinată, se mută în casa din Skelton Place numărul 9, împreună cu iubitul ei, Tom, și se apucă de renovare, ultimul lucru la care se așteaptă este ca meșterii să descopere rămășițe umane. Rămășițele a două corpuri, mai precis. Criminaliștii stabilesc că trupurile au fost îngropate în urmă cu treizeci de ani. Saffy nu are de ce să se îngrijoreze – până când poliția deschide o anchetă și cere să stea de vorbă cu fosta proprietară. Bunica ei, Rose.
Rose se află la un cămin de bătrâni. Suferă de Alzheimer, deci memoria ei e tot mai confuză. Nu poate să-i ajute pe polițiști, dar este clar că ceva își amintește. Pe măsură ce amintirile fragmentare ale lui Rose ies la suprafață, iar poliția sapă tot mai adânc în trecut, Saffy se teme că ea și casa sunt supravegheate.
Ce s-a întâmplat în urmă cu treizeci de ani? De ce n-a semnalat nimeni dispariția victimelor? Ce rol a jucat bunica ei? Este Saffy acum în pericol?
RECENZIE:
M-am apucat de cartea asta sperând la o lectură rapidă, plină de suspans și care să mă țină în priză pentru câteva ore. Și, da "Cuplul de la nr. 9 " a avut suspans și m-a făcut curioasă, dar mi-a luat trei zile să o citesc. Căci autoarea a reușit ceva ce eu rar am mai întâlnit - să faci omul curios și să avansezi cu firul narativ, dar să se miște totul cu o lentoare și un calm ce face cititorul să vrea să renunțe după fiecare câteva capitole.
Și când spun c-a fost lent, nu zic neapărat că nu s-a întâmplat nimic, căci aș minți. Ci cred că scriitura mi-a dat impresia asta sau poate au fost personajele. Căci sunt destul de multe și uneori sunt tare greu de urmărit și e complicat să ții evidența și să ții minte cine ce face și unde era acum 30 de ani. Și mai e și faptul că e scrisă din mai multe perspective, care da, au oferit multe răspunsuri și momente pe care altfel nu le-am fi obținut, dar în același timp mi se pare c-au încetinit povestea.
"Cuplul de la nr. 9 " e cu siguranță o carte ce nu duce lipsa de întorsături de situație și unele chiar m-au luat prin suprindere și mi-a luat minute bune ca să mă împac cu ele. Și le-am înțeles perfect pe personaje când nu voiau să accepte adevărul și spuneau c-ar fi fost mai bine că lucrurile să fi rămas îngropate; căci n-a fost deloc ușor și un drum drept, iar dacă stai să pui în balanță nu știu neapărat câtă dreptate s-a făcut sau dacă cei vinovați chiar au plătit destul.
Vorbeam mai devreme de personaje și chit că mi-a luat ceva timp să mă obișnuiesc cu ele și mai ales să nu le mai confund unele cu altele, mi-a plăcut cum au fost scrise și cât de imperfecte și complexe mi-au părut. Chiar și fără narativa de mystery și cadavre în grădină, a fost interesant să urmăresc relațiile dintre ele și mai ales să arunc o privire în trecut, trecut ce sincer mi s-a părut mai captivant, mai complicat și mai viu ca prezentul. Însă ambele planuri au fost bogate în dramă, secrete și multă tensiune.
Regret c-am citit "Cuplul de la nr. 9 "? Nu. Însă îmi pare rău că mi-a luat mai mult decât m-așteptam și mi-a dat planurile peste cap. Dar asta e. Eu îi dau 4 stele și cu siguranță o să mai citesc de la autoare.
Cred că poate fi citită și iubită atât de iubitorii de mystery & thriller, dar și cei cărora le plac secretele, satele sau orășelele în care toată lumea știe pe toată lumea, poveștile cu multe personaje și perspective, și cărțile în care nimeni și nimic nu e ce pare a fi. Lectură plăcută!
4/5
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu