RECENZIE - Hotul de umbre de Marc Levy

„- Acum, stai jos, trebuie sa vorbim, a spus umbra.

M-am asezat turceste pe podea. Umbra a luat aceeasi pozitie, in fata mea. Aveam impresia ca statea cu spatele la mine, dar asta nu era decat efectul razelor de luna.

- Tu ai o putere foarte rara, trebuie s-o accepti si sa te folosesti de ea, chiar daca te sperie.

- Si ce sa fac cu ea?

- Gaseste, pentru fiecare dintre cei carora le furi umbra, acea scanteie ce le va lumina viata, o frantura din memoria lor ascunsa, asta-i tot ce vrem noi de la tine.

- Noi?

- Noi, umbrele, a soptit cea careia ii vorbeam.

Si daca adultul de acum l-ar intalni pe copilul care ai fost candva...“

Amuzant si tandru, Hotul de umbre este cel de-al unsprezecelea roman al lui Marc Levy.

RECENZIE:

Voiam de mult timp sa citesc cartea, chiar de cand am auzit de ea, si ma bucur ca am avut ocazia. Este o carte care merita si poate fi citita de toata lumea, nu cred ca-i pentru o anumita varsta si sunt sigura ca va va placea.

Cum este o carte destul de scurta n-o sa vorbesc mult despre ea, insa am doar cuvinte de lauda. Inca o data Marc Levy a scris un roman minunat, care pe mine m-a incantat, m-a tinut cu sufletul la gura, m-a facut sa rad si sa ma intristez, in anumite clipe. Aceasta carte e un amestec omogen de emotii si de personaje, iar dupa ce-l terminati poate veti ramane, ca mine, pe ganduri. 

Hotul de umbre poate pare o carte simplista, si poate copilaroasa, si poate ca asa si e; dar desi este scrisa si gandita asa, subliniaza foarte bine anumite aspecte si expune anumite probleme, mult mai bine decat daca ar fi fost spuse de un adult. Cartea este scrisa in doua parti, avem un hot copil si unul adult. Fiecare parte este placuta in felul ei si asa putem vedea si cum s-au schimbat personajele, ce relatii s-au schimbat sau chiar au disparut. 

Tocmai prin felul simplist in care este scrisa, datorita personajelor sincere si visatoare, si totusi rationale, esenta acestei carti e si mai accentuata. Pentru mine este acum unul din romanele de suflet, care mi-au facut sufletul mai pufos, pentru putin timp. Chiar daca nu-i la fel, aceeasi stare pe care mi-a oferit-o, am gasit-o putin si-n Minunea de R.J. Palacio, si-n Jurnalul unui adolescent timid. Nu zic ca seamana cu ele, ca-i la fel, ci acel ceva se afla in toate. 

Eu v-o recomand cu multa caldura si poate ii dati o sansa!:)

4/5