Noi aparitii la editura Humanitas

Demonul amiezii. O anatomie a depresiei 

Lansare de carte

miercuri, 2 aprilie, ora 19.30, Libraria Humanitas de la Cismigiu

Volum distins cu National Book Award, finalist al Premiului Pulitzer si inclus in lista The Times al celor mai bune o suta de carti ale deceniului

"M-am simtit imbogatit interior parcurgand, pasionat, cartea lui Andrew Solomon. Mai mult decat stiinta si mai mult decat literatura, ea este o marturie despre suferinta, o meditatie despre scandalul etern al faptului ca o constiinta trebuie sa simta durere si sa moara. Traducerea in limba romana a acestei opere, nominalizata in anul publicarii ei la Premiul Pulitzer, trebuie privita drept ceea ce este cu adev! arat: un eveniment." (Mircea Cartarescu)

"O calatorie de o sinceritate sfasietoare printr-una dintre cele mai sumbre incaperi ale sufletului omenesc." (Daniel Goleman)

"O imagine caleidoscopica si fascinanta a depresiei." (James Dewey Watson, Premiul Nobel pentru medicina, descoperitorul ADN-ului) 

~~~~~

De ce nu avem o piata a ideilor 

"Intr-o lume in care aproape toti vocifereaza, tot mai putini se pot smulge din orbire ideologica si prea putini mai stiu sa asculte si altceva decat sunetul propriei voci; intr-o lume in care mai toti refuza sa practice ori sa recunoasca buna-credinta si in care nimeni nu se mai arata dispus sa cedeze la argument, sper ca prezenta carte, prin onestitatea ingrijorarilor si prin naivitatea optimismului, sa poata aduce un moment de calm al discutieisi de seninatate a valorilor.

Prima editie a acestei carti a aparut in 2007 cu titlul Despre idei & blocaje. La cererea editurii – si pentru a consemna faptul ca nimic nu s-a schimbat in ceea ce priveste piata ideilor din Romania –, m-am gandit sa reeditez volumul cu un titlu care exprima in aceeasi formula si judecata asupra dramei culturii noastre, si remediul absent: De ce nu a! vem o piata a ideilor." (Horia-Roman Patapievici) 

~~~~

"Oriunde s-ar ascunde Mircea Ivanescu si indiferent dupa ce, paravanul livresc nu e decat o transparenta; pe cat pare el a umbla din carte in carte, furisandu-se in spatele unor personaje sau in umbra unor situatii, pe atat, de fapt, da intotdeauna peste sine. O suita de evanescente transformate intr-o simfonie a absentei – cam asta ar putea fi poezia lui Mircea Ivanescu." (Al. Cistelecan)

"Mircea Ivanescu este un poet kairotic tocmai pentru ca incearca sa ajunga prin cuvinte la supremul inefabil al clipei esentiale. Poezia lui este o cartografie a ?clipelor? propriei sale vieti si, astfel, a destinului sau. Iar bucuria pe care citirea ei o provoaca vine din faptul ca ea se transforma intr-o oglinda a propriului nostru destin, un memento a tot ceea ce intr-o viata a fost extaz, excelenta a trairii sau durere extrema." (! Gabriel Liiceanu) 

Editura Humanitas

Editie ingrijita, cuvant inainte si tabel cronologic de Al. Cistelecan

~~~~

"Rar mi-a fost dat, in ultima vreme, sa citesc ceva mai viu si mai vibrant, mai uman si mai firesc, mai arzator, mai dramatic, mai curgator si mai abrupt, mai vesel si mai trist, mai suculent, mai poznas, mai poetic, mai ame- si amutitor. si rar am vazut, de cand sunt editor de carte, un asemenea talent in (orgolioasa) desfasurare. Dan Alexe nu tine neaparat sa se aseze in albia unui gust impus de critica, a unei tendinte, a unei mode. Da impresia ca scrie ca sa-si faca siesi o placere – si cred ca si-o face. il intereseaza prea putin daca textele lui se vor solda cu o baie de elogii sau cu o rastignire. Dan Alexe scrie in temeiul unei inzestrari formidabile, al unei culturi aspirate pe toate canalele si al unei pofte navalnice, aproape carnale, de-a face literatura din orice. ii place sa astearna povesti. ii place la nebunie. Dar il banuiesc ca-i place si sa ghiceasca reactia cititorului. Stupoare, jubilatie, rusine, invidie, contrarietate, vertij, fericire, indignare,! cainta ? toate acestea sunt forme de feedback la cele 33 de texte din Miros de roscata amara. O singura reactie lipseste: indiferenta." (Radu Paraschivescu) 

~~~~~

Ce inseamna, oare, toate acestea? O foarte scurta introducere in filozofie 

"Ce inseamna, oare, toate acestea? este cea mai buna scurta introducere actuala in problemele filozofiei, in linia de gandire deschisa de fondatorii filozofiei analitice, depasind clasica lucrare a lui Bertrand Russell Problemele filozofiei (1912) prin aria sa de cuprindere, simplitatea, claritatea si luciditatea abordarii si expunerii. La sfarsitul parcurgerii acestui fascinant itinerar filozofic, cred ca cititorul va simti satisfactia si placerea intelectuala de a fi incercat sa gandeasca pe cont propriu cateva dintre marile teme ale filozofiei dintotdeauna, fara ca mintea si sensibilitatea sa sa se fi simtit supuse unui exercitiu de autoritate sau fortate sa accepte necritic si dogmatic argumentele si ideile autorului sau ale oricui altcuiva. Parcurgerea acestor pagini va avea, negresit, un efect paideic si eliberator asupra gan! durilor noastre." (Mircea Dumitru) 

~~~~

Lansare de carte

luni, 28 aprilie, ora 19.00, Libraria Humanitas de la Cismigiu

Teorema vie este o carte inclasabila, dupa cum si autorul ei, Cédric Villani, e un personaj inclasabil – matematician cu intuitii geniale, intempestiv in porniri, excentric in gusturi, pasional, nonconformist si induiosator de cald. Devenit inca de tanar vedeta a stiintei, rasplatit cu Medalia Fields (echivalentul Nobelului) in matematica, Villani ne spune in Teorema vie povestea aventuroasa a unei demonstratii – sau, mai curand, o pune in scena, apeland la un arsenal literar surprinzator de bogat. 

Editura Humanitas, colectia Stiinta

~~~~

Intalnire cu Andrei Plesu

marti, 15 aprilie, ora 19.00, Libraria Humanitas de la Cismigiu

"Daca iti acorzi un cat de mic ragaz, daca arunci, de jur imprejur, o privire odihnita, curioasa si nepatimasa, vei gasi destule argumente sa te bucuri. Lucrurile (inca) functioneaza. sarpanta lumii (inca) tine. Mai exista inca oameni intregi, traditii vii, intalniri miraculoase. Traim intr-un sos toxic, dar el contine inca mirodenii subtile, cu efect anesteziant. Marele animal cosmic nu pare inca sa ia in serios agitatia noastra propagandistica, spaimele noastre apocaliptice. Se poate trai. Se poate trai bine. Se poate (inca) trai frumos." (Andrei Plesu) 

~~~~~

Lansare de carte

marti, 1 aprilie, ora 19.00, Libraria Humanitas de la Cismigiu

Ellis Avery este autoarea bestsellerului international Foc in pavilionul de ceai, aparut la Humanitas Fiction in 2008. Un tur de forta al imaginatiei istorice, romanul Ultimul nud (2013) vorbeste despre geniu si maiestrie artistica, despre iubire si dorinta, regrete si, mai ales, despre speranta care poate transcende momentele tragice ale istoriei.

Paris, Bois de Boulogne, 1927. Tanara Rafaela Fano are parte de o intalnire neobisnuita: o femeie care coboara dintr-un stralucitor Bugatti verde ii cere sa-i pozeze. Misterioasa si extravaganta straina este Tamara de Lempicka, artista emblematica a curentului Art Deco. Senzuala Rafaela, ale carei forme voluptuoase atrag privirile barbatilor si femeilor deopotriva, ajunge nu doar muza, ci si iubita contesei de Lempicka, devenita o artista respectata in efervescentul Paris al epocii jazzului dupa ce revolutia bolsevica a silit-o sa fuga din Sankt Petersburg. Rafaela inspira cele mai celebre panze ale artistei, captand l'air du temps al acelei epoci de emancipare erotica si abandon in voia simturilor. Insa relatia lor va fi pusa in pericol mai intai de inconstanta si orgoliul Tamarei, pentru ca apoi istoria sumbra a secolului XX sa aiba ultimul cuvant.

"Ultimul nud ne transporta intr-una dintre cele mai fascinante si fecunde perioade ale artei moderne si p! otretizeaza doua dintre figurile cele mai interesante ale acelor vremuri. In pagini care respira lirism si senzualitate, Ellis Avery da substanta celebrei muze Rafaela, care se transforma din femeie pierduta in simbol al «generatiei pierdute»." (Jennifer Cody Epstein, autoarea romanului Pictorita din Shanghai) 

~~~~

Lansare de carte

marti, 29 aprilie, ora 19.00, Libraria Humanitas de la Cismigiu

Tabachera din Bagombo reuneste povestirile favorite ale lui Kurt Vonnegut din anii de dupa razboi, publicate in periodice, care ii dezvaluie inconfundabila voce intunecata, subversiva. Uneori extravagante, alteori absurde, de cele mai multe ori amuzante, tandre chiar si atunci cand sunt triste, povestirile din volumul de fata vorbesc despre momente de criza din viata unor oameni obisnuiti, cu un umor mai ales amar, cu ironie fina, dar si cu profunda intelegere pentru dramele marunte ale acestora.

Povestirile din volumul de fata sunt alerte, dinamice, deseori cu un final lovitura de teatru. In mare parte scene de viata domestica, care oglindesc existenta cotidiana a unor personaje sufocate de monotonie, de nemultumiri si neimpliniri de tot felul, acestea dezvaluie o lume zugravita in tusele groase, intunecate ale bine cunoscutei ironii vonnegutiene. In Fugarii, doi adolescenti indragostiti, cu statute sociale diferite, fug de acasa, dar descopera in cele din urma ca iubirea nu e singura conditie a unei casnicii fericite, in timp ce in Baiatul netalentat si Baiatul care ura fetele, dirijorul fanfarei unui liceu, muzician genial, se confrunta cu o serie de intamplari amuzante, dar si amare, declansate de relatia cu unul dintre elevii sai, incapabil sa se integreze in colectiv. O alta povestire, Thanasfera, are o tema sci-fi: un om e trimis in spatiu si descopera ca acesta e plin de vocile celor morti. In postfata volumului, Vonnegut vorbeste,! in stilul plin de umor si ironie care l-a consacrat, despre experienta redactarii povestirilor destinate aparitiei in reviste. 

~~~~~

Noua editie in limba romana a bestsellerului international A Long Way Down de Nick Hornby, care poarta titlul Adio, dar mai stau putin, apare odata cu lansarea filmului omonim, regizat de Pascal Chaumeil. Romanul a fost nominalizat pe lista scurta la Whitbread Award in 2005 si la Commonwealth Writers Prize in 2006.

Cu stilul ireverentios si ironic care l-a consacrat, Hornby urmareste in acest roman patru personaje aflate in pragul sinuciderii, invitandu-ne sa descoperim, alaturi de ele, momentele de fericire pe care nu mai stim sa ni le oferim. Impactul imens al cartii lui Nick Hornby rezida in amestecul de emotie si umor, de autoderiziune, sinceritate si seriozitate, care transforma un subiect atat de delicat intr-o apologie a micilor bucurii ale vietii.