RECENZIE - Urgia şi zorile (Urgia şi zorile #1) de Renee Ahdieh

Descriere:

Într-un ţinut aflat sub domnia unui tânăr rege însetat de sânge, fiecare revărsat al zorilor sfâşie sufletul unei alte familii. Califul din Khorasan, un băiat de optsprezece ani, nu este altceva decât un monstru. În fiecare noapte, Khalid cere mâna unei fete, ca apoi, în fiecare dimineaţă, să curme viaţa noii lui mirese cu o frânghie de mătase. 

Când cea mai bună prietenă a Şeherezadei îi cade victimă lui Khalid, ea jură să se răzbune şi, în ciuda vârstei ei fragede, de doar şaisprezece ani, se oferă să-i devină mireasă califului din Khorasan. Şeherezada este hotărâtă nu doar să rămână în viaţă, ci şi să pună capăt, odată pentru totdeauna, domniei despotice a lui Khalid. 

Seară de seară, Şeherezada îl atrage în mrejele sale, tesand poveşti încântătoare, ce-o ajută să mai trăiască încă o zi, deşi ştie prea bine că următorul răsărit de soare ar putea fi ultimul. Dar lucrurile iau o întorsătură cu totul neaşteptată: Khalid nu este nicidecum aşa cum şi l-a imaginat ea. „Monstrul” este doar un tânăr cu sufletul sfâşiat de o suferinţă covârşitoare şi îndelungată. 

Iar Şeherezada descoperă, pe zi ce trece, că se îndrăgosteşte de el. Cum este posibil aşa ceva? Inima ei se dovedeşte, astfel, o trădătoare. Dar Şeherezada înţelege, încetul cu încetul, că nimic nu este aşa cum pare în palatul de marmură şi piatră al califului. Este hotărâtă să descopere tainele ce bântuie locul şi, în ciuda iubirii ei, este pregătită să-i ia viaţă lui Khalid în schimbul celor curmate de el. 

Oare dragostea lor va supravieţui?

RECENZIE:

Urgia şi zorile a fost pentru mine o carte ce-am avut-o întotdeauna pe listă, doar că mereu am citit altceva sau nu era potrivită pentru starea mea de atunci. Şi mă tot gândeam dacă o voi mai citi vreodată sau doar mă amăgesc. Însă azi am dat cu ochii de ea şi nu ştiu dacă de la vreme sau de la faptul că voiam să citesc ceva ce n-aş fi citit normal, pur şi simplu mi s-a făcut poftă şi a părut alegerea potrivită. N-am considerat-o niciodată o poveste de iubire şi nici o încercare de răzbunare, ci mereu când mă uităm la ea mi se părea un roman despre măşti şi aparenţe. 

Acum c-am citit-o pot spune c-am avut dreptate. Toate personajele încearcă să se mintă şi să mintă, să fie altcineva sau altcumva, mai bune sau mai crude, fără sentimente sau mereu voioase şi prietenoase, pline de curaj sau temătoare. Şi ce a fost interesant e faptul că pe cât se mint între ei şi menţin acele aparenţe, pe atât de mult se înşeală singuri. Iar două exemple perfecte sunt Khalid şi Shazi, doi încăpăţânaţi, mânaţi de emoţii nu tocmai strălucitoare, care se lovesc neincentat unul de altul, niciunul nu vrea să cedeze, şi până la urmă îşi dau seama că or unul trebuie să plece capul or să-şi sară unul altuia la gât şi poate aflăm cine a supravieţuit. 

Urgia şi zorile n-a fost o poveste care să mă dea pe spate şi chiar dacă am citit-o în câteva ore nu pot să zic că mi-o voi aminti mereu şi o voi recomanda tuturor prietenilor şi rudelor. Nu mi-a plăcut pe cât m-aşteptam şi deşi înţeleg de ce unora le-a plăcut aşa tare şi e cartea lor de suflet, din acelaşi motiv mi-a displăcut mie. 

N-aş spune că Urgia şi zorile se focusează doar pe răzbunare sau că la baza ei e iubirea şi toate relaţiile ce se crează şi se rup cu repeziciune pe tot parcursul ei, însă dacă stai să te uiţi aceste două teme se ciocnesc şi se împletesc extrem de bine, în acelaşi timp. E că şi cum iubirea se hrăneşte cu sângele vărsat, cu ură, cu adrenalină şi cu frică, iar răzbunarea de cele mai multe ori şi dorinţa de a ucide apar din dezamăgiri sau pentru că amorezul pare c-a călcat strâmb. Plus că totul pare sau e mai simplu când nu eşti implicat, oamenii sunt buni şi răi şi sigur nu se schimbă, nu există motive, niciodată nu avem prejudecăţi, noi mereu avem dreptate, etc. Doar că, ce faci atunci când descoperi că monstrul ce se află în faţa e o reflexie o oglindă şi nu persoană de lângă tine? 

Urgia şi zorile, din punctul meu de vedere, e o lectură uşoară şi plăcută, care te face să te gândeşti la cât de uşor judecăm oamenii şi cât ne place să ne băgăm nasul în poveştile lor, să ştim toate detaliile şi să-i împroşcăm cu noroi, însă cum ajungem noi în locul lor nu mai e aşa simplu şi tare am vrea să nu fim înţeleşi greşit. Shazi are multe astfel de momente şi mi-a plăcut cum autoarea a pus-o în tot felul de situaţii ca să-i mai schimbe ideile şi mai ales să o facă să vadă totul din unghiuri diferite. Însă, în acelaşi timp, nu mi se pare că prinţul nostru Khalid ar fi departe de ea; căci şi el e la fel de impulsiv, rece, indiferent, şi acordă oamenilor atenţie doar când îi oferă plăcere şi fac cum vrea el. Poate şi d-asta cei doi se potrivesc aşa bine şi s-au plăcut din prima, chit că niciunul nu recunoaşte asta. Sau poate, de fapt, mint amândoi şi-ncearcă doar să între unul pe sub pielea celuilalt, aşteptând momentul potrivit ca să ucidă. Hm? Oare care din ele? 

Urgia şi zorile n-a fost cel mai bun roman pe care l-am citit, din punct de vedere al suspansului şi acţiunii, însă scriitura e minunată şi toate acele descrieri, de la locuri şi până la mâncare, te vrăjesc de la prima pagină. Însă nici cel mai rău, căci l-am citit repede şi uneori chiar m-am trezit râzând sau oftând, pentru că n-am reuşit să ghicesc tot ce avea să se întâmple. Plus că personajele reuşesc uneori să te surprindă şi chiar să se surprindă pe ele însele când iau anumite decizii. Cine spune că emoţiile şi mai ales iubirea şi curiozitatea nu te fac uneori să faci lucruri nesăbuite. Sau poate mereu ţi le-ai dorit, însă n-ai avut curajul. 

Recomand Urgia şi zorile tuturor celor care vor un alt decor şi s-au plictisit să citească poveşti scrise în Europa sau America, celor care citesc poveşti de iubire, dar şi celor care devorează romane pline de prietenie şi importanţa familiei, sau celor care ar citi ceva cu acţiune şi suspans, însă nu aşa mult cât să cadă din scaun. Până la urmă n-ai nimic de pierdut dacă o începi şi nici nu-i aşa de stufoasă ca să n-o termini.

RECENZIE - Dumplin’ de Julie Murphy

Descriere:

Willowdean Dickson (Will), autoproclamată grăsuță și poreclită „Gogoșica” de către mama ei, fostă regină a frumuseții, s-a simțit întotdeauna foarte bine în pielea ei. Crede cu tărie că nu trebuie să-ți câștigi dreptul de a purta un costum de baie. Criteriul este simplu. Ai un corp? Pune pe tine un costum de baie. Cea mai bună prietenă a ei, Ellen, i-a fost mereu alături și totul a mers bine… până când a început să lucreze la Harpy’s. Acolo, Will, face cunoștință cu domnul „Școală particulară” Bo, un băiat foarte sexy. Pe Will nu o surprinde faptul că se simte atrasă de Bo, însă este uluită atunci când își dă seama că și el o place.

În loc să-și îmbunătățească nivelul de încredere în sine datorită relației cu Bo, Will începe să se simtă din ce în ce mai nesigură. Așadar, încearcă să și-o recapete făcând cel mai îngrozitor lucru pe care și l-ar fi putut imagina: se înscrie la concursul de frumusețe Miss Clover City, alături de alte câteva candidate cu puține șanse de reușită, pentru a arăta lumii că și ea merită să fie acolo, la fel de mult ca oricare altă slăbănoagă. Pe parcursul acestei aventuri, Will reușește să șocheze tot orașul, dar poate cel mai mult pe ea însăși.

RECENZIE:

Oh Will... în sfârşit am şi eu timp să stau şi să scriu această recenzie, căci cartea am citit-o acum cel puţin două luni, dacă nu chiar la finalul lui 2016. Şi totuşi, mi-a rămas proaspătă şi prezentă în minte ca şi cum aş fi citit-o acum câteva zile, ceea ce cred că spune ceva despre roman în sine şi despre personaje. 

Sincer am citit cartea mai mult din curiozitate, pentru că după ce-am văzut coperta şi-am citit descrierea m-am gândit chiar cât de bună poate fi. Adică promitea o poveste amuzantă şi-n acelaşi timp cu un mesaj puternic, trebuia să aibă personaje diverse şi complexe, care în ciuda aspectului lor fizic sau al altor probleme erau sigure pe ele, personaje ironice şi care nu se dau bătute, trebuia să prezinte diferite familii şi dinamica din cadrul lor, şi să mai vorbească şi despre prietenie, iubire şi relaţiile cu băieţii. Destul de mult, nu-i aşa? Asta mi-am zis şi eu. Plus că toată lumea vorbea de Dumplin şi de personalitatea ei, de cât de încrezătoare este şi pare să fie, iar cum apoi brusc, când îşi dă seama că Bo o place şi el, îi cade tot decorul, vorba aia. Iar asta, în afară de tot ce promitea cartea m-a făcut şi mai curioasă. 

Aşa că am citit-o, având involuntar în minte toate acele aşteptări, şi pot să spun că Dumplin' nu m-a dezamăgit. N-am să vă povestesc în detaliu ce se întâmplă, căci deja descrierea dă destule din casă, însă ce a făcut povestea să-mi placă aşa de mult şi m-a făcut să m-ataşez de personaje sunt scriitura şi toate acele mici detalii şi replici, felul în care întâmplări cărora nu le dăm prea mare atenţie ajung să-nsemne aşa mult sau cum tocmai ele, comparativ cu alte chestii mai mari şi mai "importante", au un impact mai mare asupra noastră. Iar Will vede asta pe propria piele când Bo îi spune că şi el o place şi, deşi îşi dorea să aibă o relaţie cu el, această confesiune o dă peste cap şi o face să-şi pună întrebari. 

Căci, deşi ea nu e deranjată de felul cum arată şi e încrezătoare, atunci când stă alături de Bo şi se gândeşte că oamenii o să-i vadă împreună, toată acea atitudine pozitivă se evaporă şi e total cuprinsă de nesiguranţă, de frică, şi acestea doar adaugă la felul cum mama ei o tratează, la faptul că cineva important din viaţa ei tocmai nu mai e acolo, la faptul că nu prea ştie ce-şi doreşte să facă în viitor cu viaţa ei. Şi asta e pentru că deşi Will e drăguţă şi ştie că lumea o place mai mult pentru personalitatea ei, Bo e omul care are şi un caracter plăcut şi arată şi bine. Iar când ei vor fi împreună, sau dacă vor fi, oamenii vor vedea şi mai bine cât e ea de diferită şi se vor întreba de ce un băiat ca el, care poate avea orice altă fată, a ales-o tocmai pe ea. Deoarece, şi asta o să vedeţi dacă citiţi romanul, lumea o place pe Will atunci când alţii vorbesc de ea sau aud de ea, dar când e prin preajmă sau vorbeşte cu ei... parcă nu mai e aşa atrăgătoare. 

Iar acest lucru cred că e cel mai bine ilustrat în relaţia lui Will cu mama ei, o femeie frumoasă şi care se menţine în formă la vârsta ei, se îmbracă bine şi are grijă de ea. Ea şi Will sunt foarte diferite şi nu doar din punct de vedere fizic, dar şi după cum analizează oamenii sau îi cataloghează. Pentru fosta regină a frumuseţii e mai important aspectul fizic şi nu o minte strălucitoare sau dacă ai vreun talent, poate eşti bun la vreun instrument sau la vreun sport, şi normal că ţinta ei continuă este propria fiică. Dacă aţi citit cartea sau o veţi citi, aţi văzut sau veţi vedea, că mama lui Dumplin o critică mereu şi o ceartă că de ce nu mănâncă sănătos, de ce nu face sport, de ce-i aşa grasă, de ce-i place să fie aşa, ce-o să zică lumea când o vede aşa, şi mai ales este mereu extrem de enervată de faptul că oamenii din oraş o văd pe ea (regina frumuseţii, suplă, îmbrăcată bine şi îngrijită) cu fiica ei, care e plinuţă, nu-i pasă ce mănâncă neapărat şi preferă hainele comode şi nu cele care-ţi taie respiraţia, dar sunt chic.

Aşa că Will, pe lângă criticii zilnici din oraş şi de la şcoală o are şi pe mama ei; care sincer face cât toţi. Şi într-un fel îi înţeleg atitudinea, pentru că o persoană importantă din viaţa ei şi a lui Will s-a stins din viaţă în urmă unor probleme de sănătate, şi mulţi cred c-a fost pentru că avea probleme cu greutatea. Însă, în acelaşi timp, mi se pare enervant şi exagerat ca ea să-ncerce să-i controleze lui Will stilul de viaţă, ce mănâncă, cum, cât şi unde şi cu ce se îmbracă. Iar când află că fiica ei s-a înscris la concursul de frumuseţe... să zicem că prin cine ştie ce miracol casa lor a rămas în picioare. 

M-a deranjat şi nu m-a deranjat mama lui Dumplin, pentru că până la urmă ideile ei nu ţin doar de ficţiune şi câţi oameni din realitate nu-şi bagă nasul şi nu-şi dau cu părerea, fără să fie treaba lor sau fără să aibă dreptate. Doar pentru că ei sunt perfecţi sau se cred perfecţi, mai sănătoşi, mai frumoşi, mai isteţi etc. Iar Willowdean e fix opusul ei şi discuţiile lor din roman sunt delicioase, extrem de bine scrise şi cred că ne fac să ne gândim la anumite chestii, la cum aparenţele contează aşa mult pentru alţii, dacă noi sau ei avem dreptate, dacă adevărul e undeva la mijloc sau dacă de la început amândoi ne uităm greşit la situaţie.

Dumplin' nu e un roman fericit sau unul trist, cu personaje bune sau rele, nu există eroi şi antagonişti, ci e o bucată de viaţă. Cu un plot destul de simplu, dar care crează o mulţime de probleme şi ridică multe întrebări, atât pentru personaje cât şi pentru cititor, cu momente amuzante, unele triste, altele în care simţi că orice speranţă s-a evaporat, iar apoi clipele alea când revine şi îţi umple tot corpul, Dumplin' e ceva ce cred că merită citit indiferent de ce lecturezi de obicei. Deoarece e despre oameni ce ştiu ce vor, sunt încrezători şi-şi cunosc limitele, dar apoi ajung într-o situaţie şi trebuie să se uite într-un alt mod în oglindă (cea de pe perete sau cea din mintea lor). E despre familie şi cum unele familii îşi sprijină copiii şi îi iubesc, le oferă tot ce au şi sunt acolo cu totul pentru ei, indiferent că sunt slabi, graşi, înalţi, nu atât de deştepţi, sunt gay sau bi etc, dar şi cum altele, sau o parte din ele, îi resping, le e ruşine cu ei, îi tratează urât şi îi abuzează fizic şi/sau verbal. Dumplin' e şi despre relaţiile de prietenie ce salvează un om atunci când e la capătul puterilor, când după o viaţă în care toţi l-au judecat şi l-au respins, l-au făcut să se simtă diferit şi că nu merită să trăiască, găseşte pe cineva sau câţiva ce îi spun că va fi bine, că e frumos şi special aşa cum e şi că îl vor ajuta să ajungă acolo unde îşi doreşte. 

Cred că fiecare din noi a fost cel puţin o dată judecat, criticat sau jignit pentru că se îmbrăca diferit, asculta alt gen de muzică, avea hobby-uri "ciudate", avea altă orientare sexuală, era mai înalt/scund, mai gras sau mai slab, nu avea părul drept sau nu era atletic, nu întorcea priviri sau nu cucerea nu ştiu câte fete. Şi poate că aceste critici sau remarci nu veneau doar din partea colegilor, rudelor îndepărtate sau oamenilor de pe stradă... şi toţi ştim ce bine ne simţeam în momentul ăla, când după ce că noi eram deja cel mai mare critic al nostru şi ne îngrijoram de cum ne vedeau ceilalţi, mai ziceau şi ei ceva. Şi pentru toate acestea, şi multe altele ce nu le-am spus, căci deja recenzia e enormă (ca de fiecare dată. Ştiu, nu sunteţi surprinşi) consider că Dumplin' e un roman ce merită citit. 

Nu pentru a ne aminti cât de neoameni sunt unii, ci pentru că sunt atâtea personaje puternice care luptă şi vor să arate că şi ele pot, şi ele merită şi că poate sunt mult mai bune decât ceilalţi. Pentru prietenii ce apar de nicăieri şi te sprijină, pentru acei părinţi care fac orice pentru copiii lor şi care se iau la ceartă cu tot oraşul, căci "nimeni nu vorbeşte aşa cu copilu' meu!", pentru oamenii ce văd dincolo de aparenţe şi rămân alături de tine indiferent de situaţie şi de zilele noastre mai bune sau mai proaste. Dar recomand cartea şi pentru umor, pentru mâncarea delicioasă, pentru povestea de iubire ce n-a fost clişeică, pentru scriitura ce te prinde de la primul paragraf, pentru cum unele personaje se mai schimbă şi nu rămân aşa nesuferite şi pentru oameni în general. Dumplin' e o carte simplistă, uşor de citit, are o copertă frumoasă, personaje cât de diverse vrei, emoţii, o să râzi şi o să plângi (sau doar una din ele) şi eu zic că toţi ar trebui să o citim. Iar apoi să o dăm mai departe.

ȘI AM PRIVIT CU TOȚII SPRE CER... de Tommy Wallach - In curand la EPICA

Descriere:

Se spune că liceul e cea mai frumoasă perioadă din viața unui tânăr.

Peter, unul dintre cei mai buni jucători de baschet din liceul lui, își face griji că această afirmație s-ar putea să fie adevărată. Între timp, Eliza numără orele până ce va putea scăpa de Seattle, orașul natal – și de reputația ei. Anita, o fată cu o viață aparent perfectă, se întreabă din ce în ce mai des dacă merită să-și abandoneze adevăratele vise pentru a intra la o universitate de prestigiu. Iar Andy nu înțelege de ce oamenii se agită în ceea ce privește facultatea și cariera – viitorul mai poate să aștepte. Sau nu? Căci se pare că viitorul „se apropie” cu repeziciune din spațiu – un asteroid se îndreaptă direct către Pământ – și există posibilitatea de a șterge orice urmă de viață de pe fața planetei.

În vreme ce acești patru viitori absolvenți – împreună cu restul omenirii – așteaptă să vadă ce daune va produce asteroidul, se văd totodată nevoiți să-și abandoneze gândurile legate de viitor și să se decidă cum își vor petrece ceea ce mai rămâne din prezent.

„Și am privit cu toții spre cer... e un debut triumfător – Apocalipsa lui Stephen King pentru această generație. Este deopotrivă tulburător, optimist, înspăimântător și înduioșător, scris cu enorm de multă compasiune pentru felul în care prezentul ne scapă printre degete. Un roman glorios, minunat și de neuitat” – Andrew Smith, autorului bestsellerului Grasshopper Jungle

„Wallach a creat o distribuție realistă de adolescenți care se luptă cu probleme de identitate, familie și loialitate. Fanii poveștilor apocaliptice nu vor fi dezamăgiți.” – School Library Journal

„O poveste incitantă, care va scoate la iveală filosofii din tinerii cititori.” – Kirkus Reviews

Tommy Wallach este un romancier și muzician născut în Brooklyn. E autorul romanelor Și am privit cu toții spre cer... (care a fost tradus în peste douăsprezece limbi și va fi ecranizat de Paramount) și Thanks for the Trouble. Scrierile lui de ficțiune și nonficțiune au fost publicate în McSweeney's, Tin House, Wired, Salon și alte reviste. Ca muzician, a lansat un album prin Decca Records și două în regie proprie, inclusiv We All Looked Up: The Album, care însoțește romanul său de debut. Recent a fost acceptat în MacDowell Fellowship. Puteți afla mai multe informații despre autor, accesând: www.TommyWallach.com.

"Înainte de asteroid, le-am permis oamenilor să ne eticheteze: sportivul, proscrisa, ratatul și tocilara. Dar apoi am privit cu toții spre cer și totul s-a schimbat.

Oamenii de știință spun că va sosi în două luni. Ne-au oferit două luni pentru a renunța la stereotipuri. Două luni pentru a ne transforma în ceva care va dăinui chiar și după sfârșitul lumii. Două luni pentru A TRĂI cu adevărat."

Urgia si Zorile (The Wrath and the Dawn #1) de Renee Ahdieh - In curand la EPICA

O VIAȚĂ CURMATĂ PENTRU FIECARE RĂSĂRIT DE SOARE

Descriere:

Într-un ţinut aflat sub domnia unui tânăr rege însetat de sânge, fiecare revărsat al zorilor sfâşie sufletul unei alte familii. Califul din Khorasan, un băiat de optsprezece ani, nu este altceva decât un monstru. În fiecare noapte, Khalid cere mâna unei fete, ca apoi, în fiecare dimineaţă, să curme viaţa noii lui mirese cu o frânghie de mătase. Când cea mai bună prietenă a Șeherezadei îi cade victimă lui Khalid, ea jură să se răzbune şi, în ciuda vârstei ei fragede, de doar şaisprezece ani, se oferă să-i devină mireasă califului din Khorasan. Șeherezada este hotărâtă nu doar să rămână în viaţă, ci şi să pună capăt, odată pentru totdeauna, domniei despotice a lui Khalid. 

Seară de seară, Șeherezada îl atrage în mrejele sale, ţesând poveşti încântătoare, ce-o ajută să mai trăiască încă o zi, deşi ştie prea bine că următorul răsărit de soare ar putea fi ultimul. Dar lucrurile iau o întorsătură cu totul neaşteptată: Khalid nu este nicidecum aşa cum şi l-a imaginat ea. „Monstrul” este doar un tânăr cu sufletul sfâşiat de o suferinţă covârşitoare şi îndelungată. Iar Șeherezada descoperă, pe zi ce trece, că se îndrăgosteşte de el. Cum este posibil aşa ceva? Inima ei se dovedeşte,

 astfel, o trădătoare. Dar Șeherezada înţelege, încetul cu încetul, că nimic nu este aşa cum pare în palatul de marmură şi piatră al califului. Este hotărâtă să descopere tainele ce bântuie locul şi, în ciuda iubirii ei, este pregătită să-i ia viaţa lui Khalid în schimbul celor curmate de el.

Oare dragostea lor va supraviețui?

Inspirată de poveștile celor O mie și una de nopţi, cartea de față este ea în sine o lectură fascinantă şi grandioasă de la început până la sfârşit.

Născută din fum și os (Născută din fum și os #1) de Laini Taylor - NOU la EpicWave

Descriere:

Pe întreg pământul, urme negre de mâini, imprimate cu foc, apar pe mai multe porți. Sunt ale unor creaturi străine, înaripate, care s-au strecurat în această lume printr-o despicătură din cer.

Într-o dugheană veche și întunecată, proviziile de dinți omenești ale unui diavol au scăzut periculos.

Iar pe străduțele întortocheate, întunecate și misterioase ale Pragăi, o tânără elevă de la Liceul de Artă e pe cale să fie prinsă într-un crâncen război coborât din altă lume.

Ea este Karou. Își umple caietele de schițe cu portrete de monștri, care poate că sunt sau nu sunt adevărați. Obișnuiește să dispară în mod misterios pentru a îndeplini unele „comisioane”; vorbește multe limbi – nu toate omenești, iar părul ei, de un albastru aprins, chiar așa îi crește. Oare cine este ea? Întrebarea aceasta nu-i dă pace, dar este pe cale să afle răspunsul.

Când unul dintre străini – frumosul Akiva, chinuit de amintiri întunecate – dă cu ochii de ea, pe o alee din Marrakech (Maroc), rezultatul este sânge și explozie de lumină astrală, secrete dezvăluite și o dragoste cum numai în stele poate fi scrisă, ale cărei rădăcini sunt adânc împlântate într-un trecut nemilos și dureros. Va ajunge oare Karou să regrete c-a aflat adevărul despre ea însăși?

ÎN CURÂND FILM PRODUS DE UNIVERSAL PICTURES

BESTSELLER INTERNAȚIONAL. PUBLICAT ÎN 33 DE ȚĂRI.

,,Imposibil de lăsat din mână până la final.” – Entertainment Weekly

„Aveți în față o poveste despre descoperirea adevăratei identități, scrisă cu mult fler, dar și cu o notă de umor… [Este] bine spusă și foarte atent temporizată, stârnind întrebări surprinzătoare despre noțiuni ca încredere, trădare, apartenență și așteptări.” — The Los Angeles Times

LAINI TAYLOR (1971) este una dintre cele mai importante autoare de literatură fantasy pentru adolescenți și tineri din acest moment. A absolvit cursurile Universității Berkeley, California, și este licențiată în Literatură Engleză. A fost nominalizată la National Book Award, în anul 2009, pentru romanul Lips Touch: Three Times. În 2011 a publicat prima carte din seria cu același nume, Născută din fum și os, care s-a transformat rapid într-un fenomen editorial global, fiind tradusă în 33 de limbi și vândută în milioane de exemplare pe plan mondial. Romanul a devenit concomitent bestseller New York Times, USA Today, Indiebound și Amazon. Totodată, drepturile de ecranizare au fost vândute unuia dintre cele mai importante studiouri cinematografice, UNIVERSAL PICTURES.

Laini a continuat publicarea a încă două romane și o nuvelă din seria amintită, care, de asemenea, vor apărea la Editura Epica, în colecția EpicWave.

„Rareori o serie debutează atât de atrăgător”. — Kirkus

„Laini Taylor a creat lumi noi, epoci și creaturi cu asemenea minuțiozitate și măiestrie, încât toate sunt veridice. Cititorii vor aștepta cu mare interes continuarea acestei povești complexe, captivante.” — Booklist

RECENZIE - Cinder (The Lunar Chronicles #1) de Marissa Meyer

Synopsis:

La 126 de ani după Al Patrulea Război Mondial, oamenii și androizii aglomerează străzile zgomotoase ale Noului Beijing. O molimă letală face ravagii printre cetățeni. Din spațiu, un popor lunar nemilos privește cu atenție, așteptând să acționeze. Nimeni nu știe că soarta Pământului atârnă pe umerii unei singure fete... 

Cinder, o adolescentă de șaisprezece ani, mecanic talentat, e cyborg. Provenind dintr-o regiune defavorizată, e urmărită de un trecut misterios și detestată de mama ei vitregă. Dar când viața ei se întrepătrunde cu cea a chipeșului prinț Kai, fata se trezește în centrul unei lupte intergalactice și a unei atracții interzise. 

Captivă între datorie și libertate, loialitate și trădare, tânăra trebuie să descopere secretele trecutului ei pentru a putea proteja viitorul omenirii. Întrucât există ceva neobișnuit în legătură cu Cinder, ceva pentru care unii ar face moarte de om.

RECENZIE:

Aveam această serie pe lista de cărţi ce vreau să le citesc cred că aproape de când a apărut, deci de câţiva ani. Însă mereu am amânat - pentru că citeam altceva sau nu avea chef de povestea asta sau pentru că devenise atât de populară cartea şi seria încât părea ceva extraordinar şi nepământean, aproape. Şi mă gândeam ce-o să fac dacă nu-mi place? Dacă, deşi povestea e bună şi etc, însă n-o să-mi placă tocmai din cauza aşteptărilor prea mari. Auzind atâtea laude de la toată lumea şi văzând doar ratinguri foarte mari cumva cheful meu de a citi cartea şi seria a început uşor să scadă. Poate şi pentru că am fost curioasă să citesc povestea, însă nu eram atât de bucuroasă şi dansând prin cameră de entuziasmată. Pentru că-mi plac şi nu-mi plac romanele inspirate din poveşti sau basme sau care repovestesc într-un fel sau împrumută elemente din ele. N-am nimic contra lor, dar nici un mare fan nu sunt. 

Şi cum într-o zi mă uitam ce mai am prin Kindle am dat iarăşi peste ea şi mi-am zis că dacă n-o citesc acum, n-o s-o mai citesc pentru că interesul meu pentru cărţi ce le am de mult timp pe lista începe să scadă din ce în ce mai repede. Aşa că m-am apucat de citit şi în câteva ore am terminat-o.

E o lectură destul de uşoară, capitolele nu sunt foarte lungi, deşi este cu cyborgi nu există vreun limbaj complicat sau extrem de tehnic şi e o carte pe care o poţi citi şi vara. Adică, deşi e considerată SF, Fantasy cu puţină dystopia nu e genul acela de lume foarte mare, descrisă cu o mulţime de detalii şi zeci de personaje cărora le uiţi numele darămite să ţii minte cum arată şi n perspective şi etc. Ci e un roman destul de echilibrat, adică vezi lumea şi afli cam care-s regulile şi cine conduce, dacă există duşmani, fiecare personaj ce interese are şi cam ce intrigi există. 

M-aşteptam să fie o poveste foarte romantică şi puţin siropoasă, poate cu Cinder fiind un pic prea naivă, însă n-a fost aşa. Adică auzisem că e un personaj puternic şi că nu e construită clişeic, însă până la urmă te gândeşti că e Cenuşăreasa şi trebuie să aibă acel ceva. Mi-a plăcut foarte mult personalitatea ei şi faptul că n-a căzut la picioarele prinţului din prima secundă; adică nu l-a ignorat complet, dar nici nu i s-au aprins călcâiele şi d-acolo ştim ce urmează. Cinder e puternică, extrem de ironică, amuzantă, uneori acţionează fără să se gândească la consecinţe, iar alteori ajunge în mijlocul unor situaţii din care scapă folosindu-şi mintea şi vorbele. 
  
Povestea are partea ei de iubire, însă nu e atât de dulce şi sigur nu e-n centrul romanului. Avem parte de acţiune şi suspans şi spionat şi puţine intrigi politice şi un fel de magie, să zicem. Ca să nu mai zic de final ce mi s-a părut... adică, sigur şi intenţionat s-a terminat aşa. N-ai cum să închei un roman în aşa fel şi să nu speri că cititorii îl vor citi pe următorul. Însă Cinder are, pe lângă plotul specific poveştii originale, şi câteva întorsături pe care nu le-aştepţi.

Lumea creată de autoare mi-a plăcut, a fost descrisă cât să-ţi faci o idee şi să o poţi percepe cu toate simţurile, mai ales când se vorbea de mâncare şi... sincer nu citiţi acele pasaje când vă e foame :)) Cinder cumva te face să vezi acea lume că ceva din realitate sau din viitor, însă în acelaşi timp te face să te întrebi "oare cum ar fi fost povestea Cenuşăresei dacă s-ar fi întâmplat acum?" sau în viitor. 

Însă deşi mi-au plăcut toate aceste lucruri, n-am fost impresionată şi nu m-a surprins atât de tare pe cât speram. Nu m-am îndrăgostit de poveste, de lume, de Cinder sau de prinţ şi nici n-am urât-o pe Levanna aşa cum au spus alţi cititori. Apreciez povestea şi plotul, îmi plac personajele şi cum au decurs lucrurile, însă în acelaşi timp mi se pare că scriitura putea fi mai bine. Pentru mine nu s-a produs acel declic care să facă povestea vie. Am citit-o, însă n-am simţit nimic nici pentru personaje, nici pentru lume, nici n-am leşinat la final. Da, te face curios, însă nu atât de curios încât s-alergi imediat şi să citeşti următoarele volume. 

Comparativ cu reacţiile altor cititori, mai ales din U.S., pot spune că mi-am satisfăcut curiozitatea şi mi s-a părut un roman bun, însă sigur nu e cartea mea preferată şi Cinder nu e personajul meu preferat. Însă am de gând să continui seria, pentru că din ce-am înţeles ar deveni mai bună şi mulţi ce n-au plăcut aşa tare primul volum şi-au mai schimbat părerea pe parcurs. Pentru că povestea şi lumea au potenţial, iar intrigile şi planurile malefice sau cele bune pot atinge nişte cote destul de înalte şi poate chiar spaţiale : D

Pentru un prim volum, aşa cum am mai zis, a fost bun, nu chiar favoritul meu din alte începuturi de serii sau trilogii, însă unul promiţător, care a avut cam câte puţin din toate cât să mă convingă şi să mă facă să vreau să continui. Şi dacă tot apare la noi eu zic să încercaţi şi poate dacă nu ştiţi deja de cât de faimoasă şi populară e această serie poate nu veţi avea aşteptări aşa mari şi o veţi citi cu alţi ochi. Pentru că vrem sau nu această popularitate uneori ne mai bruiază. Plus că ideea e interesantă şi aş zice că Marissa Meyer a făcut o treaba bună punând-o în practică; şi ţinând cont de cât de mari devin volumele, mai ales ultimul, cred că ne-aşteaptă multe lucruri interesante. Şi alte personaje noi. Yey! 

Lectură plăcută şi dacă n-a fost favorita mea, poate va fi a voastră!

Magia lucrurilor simple de Estelle Laure - In curand la EPICA

Descriere:

Epica/Contemporary/Realistic Fiction/Literary +14 ani

Tatăl ei și-a pierdut mințile și este internat întru-n spital de boli mintale. Mama ei a părăsit orașul.

Lucille îl place foarte mult pe Digby Jones, dar are multe alte probleme grave pe cap decât să se îndrăgostească de fratele geamăn al celei mai bune prietene a ei. Are facturi de plătit și o soră mică, Wren, de care trebuie să aibă grijă. La doar 17 ani, Lucille trebuie să se descurce cumva și să țină familia, cât a mai rămas din ea, unită.

MAGIA LUCRURILOR SIMPLE este o lectură extraordinară, de inspirație lirică, plină dorințe arzătoare care va captiva cititorii până la ultima pagină și îi va face să sufere și să spere alături de personaje.

,,O carte poetica, amuzantă în multe locuri și ,,inimoasă”, care ne amintește faptul că viața poate să ne ia pe toți prin surprindere, și chiar o face.” - JENNIFER E. SMITH, autoarea cărții Probabilitatea statistică de a te îndrăgosti la prima vedere

ESTELLE LAURE crede în dragoste, magie și în puterea de a face față celor mai grele încercări ale vieții. Este absolventă a Academiei de Arte Teatrale și deține un master în Scriere Creativă pentru copii și adolescenți al Universității din Vermont, SUA. Locuiește în Taos, New Mexico, alături de cei doi copii ai săi.

MAGIA LUCRURILOR SIMPLE este romanul ei de debut și o data cu acesta, Estelle intră în rândul autorilor importanți ai genului Young Adult, alături de Jandy Nelson, Sarah Dessen, Elizabeth Wein, Jennifer E. Smith, Tommy Wallach și mulți alții. Romanul este tradus în 13 limbi, iar autoarea lucrează la a doua sa carte, care va fi publicată în anul 2017.

,,Laure este o voce autentică, cu un stil frust, grav și foarte sincer, dar și cu o pasiune nebună de a povesti.” - Matt de la Peña, autor laureat cu Newbery Medal, 2016, pentru cartea Last Stop on Market Street

,,Scriitura lui Estelle Laure este caracterizată de forță și lirism – dar mai mult decât atât ea scrie cu onestitate și din inimă. Cu siguranță este o autoare care promite.” - A. M. Jenkins, autoare laureată cu Printz Honor, 2007, pentru romanul Repossessed

Ugly Love de Colleeen Hoover - NOU la EPICA

Descriere:

Atunci când Tate Collins îl întâlnește pe Miles Archer, un pilot de avioane tăcut, la locul lui, bântuit de un trecut întunecat, ea este conștientă că ceea ce simte nu e tocmai dragoste la prima vedere. Cei doi nu se consideră nici măcar prieteni, iar singurul lucru pe care îl au în comun este o atracție fizică de netăgăduit.

 După ce dorințele lor ies la iveală, cei doi își dau seama că tocmai au găsit soluția perfectă pentru o relație fără alte implicații. El nu caută iubire, iar ea nu are timp pentru așa ceva. Aranjamentul lor ar fi extrem de satisfăcător, dacă Tate ar putea să respecte cele două reguli impuse de Miles: nu pune întrebări despre trecut; nu te aștepta la un viitor împreună.

Ei cred că se pot descurca, dar, atunci când în povestea lor se înfiripă sentimente adevărate, totul se schimbă:

INIMILE SUNT INVADATE

PROMISIUNILE SUNT ÎNCĂLCATE

REGULILE SUNT SPULBERATE

IAR IUBIREA DEVINE URÂTĂ

„Numai Colleen Hoover poate adăuga unui singur roman atât de multă genialitate.” - Jamie McGuire, autoarea romanului Fericirea începe azi.

Colleen Hoover este autoare a numeroase romane pentru tineri, dintre care, nu mai puțin de zece figurează pe listele de bestselleruri New York Times. Două dintre acestea sunt traduse în limba română și publicate la Editura Epica: Hopeless, Fără speranță, #1 New York Times Bestseller, și Slam, din dragoste pentru Layken.

Rivali (Intimidare #2) de Penelope Douglas - NOU la EPICA

Descriere:

Madoc și Fallon. Doi adolescenți înstrăinați, jucându-se cu focul și forțând granițele dintre iubire și ură…

Ea s-a întors.

Acum doi ani, a plecat pe neașteptate la o școală cu internat. Și de-atunci n-a mai vorbit cu mine. Înainte, când locuiam în aceeași casă, obișnuia ca în timpul zilei să mă ignore, iar noaptea, ca să mă scoată din minți, îmi lăsa ușa dormitorului ei întredeschisă.

Eram un prost atunci, dar acum sunt hotărât să câștig acest joc cu propriile-i arme.

M-am întors.

Au trecut doi ani și cred că încă mă dorește, chiar dacă se comportă ca un nemernic.

Dar n-o să mă mai tem și nici n-o să mă las doborâtă. N-o să mai fiu intimidată de el. O să ripostez. Fiindcă, probabil, chiar asta vrea.

Asculta-ti inima de Sarah Dessen - In curand la EPICA

Descriere:

O nouă carte, o nouă poveste, o nouă viață.

Eu sunt Annabel. 

Fata care are totul. 

Frumuseţea unui fotomodel, încredere şi o viaţă socială de invidiat. 

M-am născut sub o stea norocoasă. Nu-i aşa? 

„Cea mai bună prietenă” a mea mă împroaşcă cu noroi. 

Familia mea se destramă încetul cu încetul. 

Iar vara, ce nu pare să se mai sfârşească, este scăldată în tăcere, secrete şi singurătate. 

Am cunoscut însă un băiat care nu mă lasă să mă ascund în cochilia mea.

Un tip obsedat de muzică. 

Hotărât să-mi deschidă urechile şi să mă înveţe să ascult. 

Hotărât să-mi dăruiască zâmbetul pe buze. 

Dar poate el oare să mă ajute să uit ce s-a întâmplat în noaptea în care viaţa mea s-a schimbat pentru totdeauna?

ASCULTĂ-ȚI INIMA A FOST DECLARATĂ CEA MAI BUNĂ CARTE DESTINATĂ TINERILOR, CONFORM ALA (AMERICAN LIBRARY ASSOCIATION)

„Dessen împleteşte cu măestrie ingredientele spirituale și emoţionale ale unei poveşti care vă va ţine cu sufletul la gură.” -VOYA

SARAH DESSEN este una dintre cele mai importante autoare de romane pentru adolesecenți din toate timpurile, un nume de referință în literatura genului, publicată în peste 30 de țări, cu milioane de exemplare vândute în întreaga lume. 

Cu El Pentru Totdeauna (Destine La Limita #3) de Katie McGarry - In curand la EPICA

Descriere:

Fată de zece pe linie și cu o viață perfectă: asta așteaptă lumea să fie Rachel. Doar că eleva în penultimul an al unui liceu particular păstrează secrete față de părinții ei bogați și față de frații ei exagerat de autoritari… Iar acum tocmai adaugă încă două pe listă. Unul constă în participarea, cu Mustangul ei GT, la curse de mașini pe trasee periculoase. Iar celălalt… E Isaiah Walker, un tip de șaptesprezece ani cu care ea nici măcar n-ar trebui să stea de vorbă. Numai că băiatul crescut sub tutelă, plin de tatuaje și ochi cenușii pătrunzători, o salvează dintr-o situație delicată, iar ea nu și-l mai poate scoate din minte.

Isaiah are, și el, secrete. Legate de locuința lui și de adevăratele sentimente pentru Rachel. Ultimul lucru care i-ar trebui ar fi să se încâlcească într-o relație cu o fată bogată, dornică să cutreiere prin zone dubioase doar de fantezie… indiferent de cât de îngerească i-ar fi înfățișarea.

Dar atunci când pasiunea lor comună pentru cursele de mașini ajunge să le pună viețile în pericol, au la dispoziție șase săptămâni ca să găsească o ieșire. Șase săptămâni în care să descopere până unde ar fi dispuși să meargă ca să se salveze unul pe celălalt.

Ramai cu mine (Te Astept #3) de Jennifer L. Armentrout/J. Lynn - NOU la EPICA

Descriere:

Unele cicatrici nu sunt vizibile cu ochiul liber.

Până la vârsta de 21 de ani, Calla n-a avut parte de multe lucruri. N-a fost sărutată niciodată, n-a văzut niciodată oceanul, n-a ajuns niciodată într-un parc de distracții. În schimb, în timp ce creștea, a fost martora anumitor lucruri pe care un copil n-ar trebui să le vadă. Încă poartă urmele fizice și sufletești ale traiului împreună cu o mamă dependentă de alcool și de droguri, pe nume Mona. Sunt multe lucruri pe care Calla le ține secret față de toată lumea, inclusiv de cercul ei de prieteni apropiați de la facultate.

Însă carapacea pe care și-a construit-o cu atâta grijă se năruie atunci când descoperă că mama ei i-a furat banii pentru plata facultății și a acumulat o uriașă datorie cu un card de credit pe numele ei. Acum, Calla e nevoită să se întoarcă în orășelul pe care crezuse că l-a părăsit pentru totdeauna și să înfrunte din nou harababura creată de mama ei. Evident, când ajunge la barul mamei sale, Mona nu e de găsit. În locul ei, nimerește peste un tip trăsnet, de un metru optezi, pe numele său Jackson James, care toarnă băuturi și face localul să zbârnâie.

Sexy și plin de zel, Jax se amestecă în treburile ei încă din clipa în care se cunosc, oferindu-i o slujbă și ajutând-o s-o caute pe Mona. Iar felul în care o privește îi dă limpede de înțeles că vrea să ajungă la orizontală… și poate chiar ceva mai mult. Cu toate acestea, până să-i permită să se apropie, Calla trebuie să-și înfrunte suferințele trecutului… și pe câțiva băieți răi porniți s-o maltrateze dacă nu le-o predă pe mama ei.

Girl Online de Zoe Sugg - NOU la EPICA

Descriere:

Penny are un secret.

Cunoscută sub numele de GirlOnline, Penny scrie pe blog despre cele mai ascunse sentimente ale ei, despre prietenie, băieți, familia ei țicnită și despre atacurile de panică ce au început să-i domine viața. Când lucrurile încep să se înrăutățească, familia ei o ia pe sus și o duce la New York, unde îl întâlnește pe Noah, un american chipeș care cântă la chitară. Fără de veste, Penny se îndrăgostește și surprinde fiecare clipă a trăirilor ei în cuvintele scrie pe blog.

Dar Noah are și el un secret. Unul ce amenință să distrugă lui Penny anonimatul și cea mai strânsă relație de prietenie… pentru totdeauna.

„Visul meu a fost să scriu o carte, iar acum nu-mi vine să cred că mi s-a împlinit. GIRL ONLINE este primul meu roman și sunt tare emoționată că îl citiți.” - Zoe

Zoe Sugg, zisă și Zoella, scrie povești de când era mică. Postările sale și clipurile video cu sfaturi despre frumusețe, modă și stil de viață sunt extrem de citite și vizionate pe internet, iar canalul său YouTube are milioane de abonați.

RECENZIE - Cerul e pretutindeni de Jandy Nelson

Descriere:

CERUL E PRETUTINDENI și începe de la picioarele tale

Ar fi trebuit să mor de atâta suferință, nu să mă îndrăgostesc…

Lennie este o tânără de 17 ani, cântă la clarinet și iubește foarte mult cărțile. Își duce viața, liniștită și mulțumită, în umbra expansivei sale surori mai mari, Bailey.

 Însă, când Bailey moare subit, Lennie e catapultată in mijlocul scenei propriei sale vieți - și, în pofida experienței sale nule în privința băieților, se trezește dintr-odată oscilând între doi. Toby este fostul iubit al lui Bailey; durerea pierderii din sufletul lui o oglindește perfect pe cea a lui Lennie.

 Joe este sosit recent în orașul lor, tocmai din Paris, și este posesor al unui zâmbet atât de magic precum talentul lui, fiind un foarte bun interpret la chitară clasică. Pentru Lennie, unul e soarele, iar celălalt luna. Unul încearcă să o scoată din suferința cruntă, iar celălalt o consolează în aceasta. Dar când cei doi se intersectează, universul lui Lennie e pe cale să explodeze…

RECENZIE:

Mi-a plăcut tare mult cartea asta, dar Lennie mi-a dat, în majoritatea timpului, dureri de cap. 

N-am de gând să vorbesc foarte mult, pentru că aş da spoilere, însă vreau să vă zic că acest roman trebuie citit ca să fie înţeles. Nu cred că e posibil ca într-o recenzie să redau toate emoţiile, durerea, fericirea, furtunile interioare, şi alte trăiri, oricât aş încerca. E un roman plin - pur şi simplu te inundă cu emoţii de la prima pagină. 

Mereu m-auziţi spunând că eu caut cărţi care să transmită şi să mă facă să simt. Cerul e pretutindeni e una din acele rare cărţi şi mi-a făcut mare plăcere s-o citesc. E o lectură extrem de uşoară şi de rapidă, am citit-o în nici trei ore, însă foarte complexă şi emoţionantă. Totul pare extrem de real, te ataşezi foarte uşor de personaje şi vrei să îi înţelegi şi să-i susţii. 

N-aş zice că e un roman trist, care să te facă să plângi, mie mi s-a părut mai mult melancolic şi plin de-o tristeţe dulceagă, dar te răscoleşte puţin şi după ce-l termini de citit, cazi pe gânduri. Nu cred că e una din acele cărţi care după ce-ai citit-o îţi dispare din minte, ci rămâne acolo, alături de altele ce te-au răvăşit. 

Spuneam la început că Lennie a fost singurul lucru din toată povestea ce m-a enervat. Sau mai bine zis unele decizii luate de ea, faptul că mai niciodată nu ştia ce-şi doreşte şi cu cine să fie, amestecând totul şi ameţindu-i şi pe ceilalţi. Nu există clar, sau există, un triunghi amoros, dar din cauza lui Lennie cumva el se formează. Şi asta m-a cam făcut să scad o stea din rating, pentru că a stricat din frumuseţea romanului. 

Toby şi Joe sunt drăguţi amândoi, diferiţi, dar asemănători şi într-un fel îmi venea să-i bat pe umăr sau să le zâmbesc, când Lennie jongla cu ei şi mai că puţin îi păsa, dacă în egoismul şi durerea ei, uneori falsă sau adevărată, dacă ei sunt răniţi. Aş zice că ea a fost extrem de norocoasă să îi aibă prin preajmă, şi m-am bucurat puţin când, tot datorită bunătăţii lor şi caracterului cald, la final totul s-a aşezat la locul lui firesc. 

Recomand acest roman celor care vor ceva proaspăt, extrem de sincer şi plin de sentimente, realist, care te face să zâmbeşti şi totuşi să ai noduri în gât, şi care, din când în când, vor să mai ia o mică pauză de la cărţile pline de acţiune şi paranormal sau distopice. 

Lectură plăcută!

Cerul e pretutindeni de Jandy Nelson - NOU la EPICA

Descriere:

CERUL E PRETUTINDENI și începe de la picioarele tale

Ar fi trebuit să mor de atâta suferință, nu să mă îndrăgostesc…

Lennie este o tânără de 17 ani, cântă la clarinet și iubește foarte mult cărțile. Își duce viața, liniștită și mulțumită, în umbra expansivei sale surori mai mari, Bailey. Însă, când Bailey moare subit, Lennie e catapultată in mijlocul scenei propriei sale vieți - și, în pofida experienței sale nule în privința băieților, se trezește dintr-odată oscilând între doi. 

Toby este fostul iubit al lui Bailey; durerea pierderii din sufletul lui o oglindește perfect pe cea a lui Lennie. Joe este sosit recent în orașul lor, tocmai din Paris, și este posesor al unui zâmbet atât de magic precum talentul lui, fiind un foarte bun interpret la chitară clasică. Pentru Lennie, unul e soarele, iar celălalt luna. Unul încearcă să o scoată din suferința cruntă, iar celălalt o consolează în aceasta. Dar când cei doi se intersectează, universul lui Lennie e pe cale să explodeze…

Isla și Fericirea până la adânci bătrâneți de Stephanie Perkins - NOU la editura EPICA

Descriere:

Dragostea se aprinde repede în New York – Oraşul Care Nu Doarme Niciodată, dar oare va dura această dragoste înflăcărată?

Romantică incurabilă, Isla s-a îndrăgostit de introvertitul desenator Josh încă din primul an de liceu, de la Şcoala Americană din Paris. Iar după o întâlnire întâmplătoare, în Manhattan, în vacanța de vară, dragostea părea să se înfiripe mai repede decât credea ea.

 Însă, atunci când încep al doilea an de liceu, în Franţa, Isla şi Josh încep să se confrunte cu problemele cu care toate perechile tinere au de furcă, inclusiv drama familială, incertitudinea în privinţa viitoarelor facultăți pe care le vor urma şi posibilitatea foarte reală de a fi despărţiţi.

Cu o apariţie episodică a personajelor preferate ale seriei, Anna, Étienne, Lola şi Cricket, această poveste de dragoste adevărată, adorabilă şi sexy – care are ca fundal de desfăşurare New Yorkul, Parisul şi Barcelona – încheie extatic îndrăgita serie a autoarei Stephanie Perkins.

RECENZIE - Începutul tuturor lucrurilor de Robyn Schneider

Descriere:

Ezra Faulkner trebuia să fie regele balului, dar asta a fost înainte – înainte ca iubita să-l înşele, înainte ca un accident de maşină să-i sfărâme genunchiul şi înainte să se îndrăgostească de fata cea nouă, Cassidy Thorpe. 

Ezra, băiatul perfect şi admirat de toţi, este convins că oamenii sunt sortiţi ca la un moment dat pe parcursul existenţei lor să apară o tragedie – o singură întâmplare, - în urma căreia viaţa este privită cu alţi ochi, abia atunci fiindu-le dat să trăiască lucruri cu adevărat importante. Momentul lui tragic, de cumpănă, a sosit atunci când era pregătit să le piardă pe toate: într-o noapte îngrozitoare, un şofer neatent îi distruge genunchiul lui Ezra, cariera lui sportivă şi viaţa socială. 

Acum, că nu mai e candidatul preferat pentru titlul de Regele Balului, Ezra ajunge la masa excluşilor unde o cunoaşte pe Cassidy Thorpe. Cassidy e diferită de toţi oamenii pe care Ezra i-a întâlnit vreodată – e firească fără să facă eforturi şi extraordinar de inteligentă. 

Împreună, Ezra şi Cassidy descoperă flash mob-urile, comorile îngropate şi un pudel care ar putea fi reîncarnarea lui Jay Gatsby. Dar pe măsură ce Ezra se dedică unor studii noi, unor prietenii noi şi unei iubiri noi, descoperă că unii oameni, aidoma cărţilor, sunt uşor de interpretat greşit. Şi acum trebuie să analizeze: dacă acel moment tragic, de cumpănă, a lovit deja, ce te mai faci atunci când eşti nevoit să înfrunţi ghinioanele care nu încetează să apară?

RECENZIE:

Mai tare decât îmi displace să citesc recenzii negative, e să fac una. Însă nu-mi place să mint şi nici să dau note mari sau să laud o carte doar pentru că e populară şi iubită, dacă mie mi-a stat în gât. Aşa că puneţi-vă centura de siguranţă, căci urmează o recenzie extrem de sinceră. 

De-a lungul timpului am învăţat să nu judec o carte după primele pagini sau după primele capitole; de asta, dacă primele pagini sau capitole nu-mi plac, continui să citesc, sperând că voi fi atrasă, mă va tenta ceva, ceva mă va apuca de mânecă sau voi simţi acel gol în stomac, care-mi zice de obicei că am găsit ceva bun. Însă de puţine ori, oricât aş încerca eu, pur şi simplu nu merge. Şi singurul gol ce apare e cel din capul meu, pentru că nu înţeleg deloc ce citesc şi nu-mi place. 

Nu vreau să critic romanul acesta şi nici să-mi bat joc de el. De-asta o să zic pe scurt ce m-a deranjat şi să ne despărţim *eu de el şi el de mine* în mod diplomatic. De când a apărut în străinătate s-a creat o nebunie în jurul lui şi doar păreri de bine găseşti pe booktube. Însă dacă intri pe goodreads lucrurile nu stau aşa roz. Dar de obicei eu prefer să citesc şi să-mi fac singură părerea. 

L-am citit şi, cum ziceam la începutul recenziei, am încercat să-l înţeleg, să văd cumva personajele şi să pară mai vii în capul meu, să mă lipesc de stilul autoarei. Dar n-am reuşit. Şi nu mai ştiu de când n-am mai oftat atât şi nu mi-am mai dat ochii peste cap. Pentru că sinceră să fiu, m-am plictisit de moarte! N-am văzut personaje mai unidimensionale ca astea şi un plot care să nu-mi zică nimic. Nici măcar la glume nu mi-a venit să râd.

Iar dacă ar trebui să ţin cont de genul romanului, care cică este contemporary, atunci nu m-a relaxat, nu m-a făcut să mă simt ca într-o zi de vară, ci doar mi-a făcut somn. Şi probabil sunt un cititor orb şi nesimţit, pentru că n-am văzut farmecul acestei cărţi şi n-am simţit acele valuri de emoţii copleşitoare care, teoretic, există între aceste pagini. 

Nu aşteptam originalitate de la cartea asta! Nici vreun personaj care să mă dea pe spate. Voiam o lectură uşoară, amuzantă şi uşor emoţionantă. Dar n-am primit-o. Sau ca de obicei, sunt singurul şi unicul cititor, al cărui creier e defect şi a cărui inimă e mai tare şi mai ţepoasă ca un cactus în armură. 

Puteţi s-o citiţi! Poate o veţi plăcea, poate nu. Însă eu nu o recomand, pentru că nu-mi plac cărţile care nu-mi transmit nimic, care au personajele aşa bine schiţate, că nici cum arată sau numele lor nu le reţin, şi care mă fac să număr toate clişeele din YA pe care le cunosc.

Marea calatorie a lui Amy & Roger de Morgan Matson - NOU la EPICA

Din aprilie 2015 la Editura Epica.

Roman aflat în Topul ALA (American Library Association) al celor mai bune zece cărți de ficțiune pentru adolescenți și nominalizat la Waterstone's Book Prize (2012).

Descriere:

Când pleci la drum cu mașina lung, șansele să deviezi de la ruta prestabilită sunt foarte mari...

Amy Curry are parte de un an groaznic. Mama ei a hotărât să se mute în celălalt capăt al țării și are nevoie de Amy ca să aducă mașina lor din California în Connecticut. Există însă o mică problemă: de la moartea tatălui ei, din primăvara trecută, Amy nu a mai fost capabilă să se urce la volan. Cu această ocazie, intră în scenă Roger, fiul în vârstă de nouăsprezece ani al unei vechi prietene de familie, care se dovedește a fi neașteptat de atrăgător… dar are și el problemele lui de rezolvat.

Amy nu își planificase ca în această călătorie să cunoască oameni noi și să ajungă să se împace cu moartea tatălui ei. Iar Route 50 - cel mai singuratic drum din America, Munții Colorado, câmpiile din Kansas, restaurantele tip vagon, motelurile sordide și muzeul Graceland nu făceau nicidecum parte din itinerar. Dar pe măsură ce parcurg împreună acest traseu, Amy descoperă că oamenii de la care așteptai cel mai puțin sunt cei de care s-ar putea să ai nevoie cel mai mult – și că uneori trebuie să trăiești momente de rătăcire ca să îți (re)găsești drumul spre casă.

MORGAN MATSON s-a născut și a crescut în New York, dar și-a finalizat studiile superioare în Los Angeles, unde momentan locuiește. A absolvit un master în domeniul Scrierii literaturii pentru copii la Universitatea The New School. Romanul ei de debut, Marea călătorie a lui Amy & Roger, a fost nominalizat la prestigiosul premiu Waterstone's Book Prize (2012) și a primit premiul pentru debut Flying Start din partea revistei Publishers Weekly. De asemenea, romanul a fost selectat pe lista pentru Topul ALA (American Library Association) al celor mai bune zece cărți de ficțiune pentru adolescenți. Al doilea roman al autoarei, Second Chance Summer (2012), a fost de asemenea trecut pe lista ALA a celor mai bune zece cărți de ficțiune pentru adolescenți. Since You’ve Been Gone, roman publicat în 2014, se bucură de un mare succes printre cititori și în același timp este foarte bine primit de critică. Morgan este o veterană a șoselelor, ea a străbătut cu mașina țara natală dintr-un capăt în celălalt de trei ori… până acum. 

„Una dintre cele mai sensibile, irezistibile și plăcute călătorii cu mașina, așa cum nu am mai avut parte de multă, multă vreme.”- Deb Caletti, autoare nominalizată la National Book Award

„O carte incredibilă – sfâșietoare într-un mod amuzant și imposibil de lăsat din mână.” - Lauren Myracle

„Această călătorie cu mașina pe timp de vară, deopotrivă amuzantă și profundă, ne servește pe tavă felii din America cu o garnitură substanțială de romantism alături.” - Kirkus Reviews 

„O lectură perfectă pentru vacanță și nu numai.” - Publishers Weekly

RECENZIE - Răniţi de Jasinda Wilder

Descriere:

RĂZBOIUL NE-A RĂPIT TOTUL.

ACUM, NU RĂMÂNE DECÂT SĂ NE SALVĂM UNUL

PE ALTUL.

Războiul mi-a răpit totul. Familia. Casa. Inocența.

Într-o țară devastată de conflicte armate și ruinată, o tânără orfană ca mine are foarte puține variante pentru a supraviețui. De aceea, fac ceea ce fac ca să trăiesc, ca să mănânc, și mă străduiesc din răsputeri să nu iau în seamă prețul plătit de sufletul meu. Inima îmi este pustie, iar existența, plină de durere.

Iubirea pare un lucru imposibil pentru mine.

Dar, totuși, într-o zi, l-am întâlnit pe EL.

Războiul este iadul. Ca să poți să fii capabil de fapte care ți se cer să le faci atunci când ești la război, e nevoie să-ți sacrifici o parte considerabilă din însuși sufletul tău. Trăiești cu frică, trăiești cu vinovăție, trăiești cu coșmaruri. Dacă n-ai trecut prin așa ceva, n-ai cum să înțelegi. Războiul nu lasă loc pentru iubire, nu lasă loc pentru tandrețe sau duioșie. Trebuie să fii dur, impenetrabil, și pregătit pentru luptă în fiecare clipă a fiecărei zile. Doar pentru o fracțiune de secundă dacă-ți pierzi concentrarea, ești mort.

Acum, singura capabilă să-mi salveze viața este EA.

RECENZIE:

Răniţi este un roman New Adult/Adult şi conţine un limbaj mai colorat şi scene oarecum explicite de sex. Aşa că, dacă nu vă place genul ăsta de carte sau n-aveţi vârsta potrivită, atunci nu vă recomand. În rest îl poate citi oricine care iubeşte cărţile contemporary, cele romantice, cu personaje complexe, ale căror vieţi nu-s tocmai roz. 

Mi-a plăcut la această carte faptul că tratează un subiect nu foarte des întâlnit în cărţile New adult, adică războiul. Un război sângeros, dar care te omoară uşor, te face să mori de foame, să dormi pe unde apuci, să-ţi arunci la gunoi principiile şi demnitatea, şi să faci cele mai josnice lucruri ca să trăieşti. Nu vreau să intru în detalii, pentru că apoi ajung să vă povestesc din roman şi nu-mi doresc. 

Această carte trebuie citită doar ştiind despre ce-i vorba din descriere, nimic mai mult. Pentru că apoi impactul este altul, emoţiile şi sentimentele celor doi sunt simţite altfel şi mai ales veţi hotărâ voi, nefiind influenţaţi, dacă îi acuzaţi sau le daţi dreptate în anumite privinţe. 

Singurul lucru pe care-l am de reproşat, ca să zic aşa, acestei cărţi, e că la început am simţit că nu pot, deloc, să empatizez cu personajul feminin. Poate pentru că voia ea să pară rece şi închisă, şi nu mă lăsa deloc să mă agăţ de ea şi să o văd bine, să o înţeleg. Dar, pe parcurs lucrurile se schimbă şi ajungi să înţelegi de ce face lucrurile alea, de ce e aşa. 

Cei doi, Rania şi Hunter, sunt doi oameni din lumi diferite, cu culturi diferite, care ajung să se întâlnească şi să se ajute unul pe altul. Însă acest ajutor nu e doar exterior, ci şi interior, pentru că doar două suflete târâte prin noroi, zdrobite şi pline de răni, reuşesc să se înţeleagă şi să se mângâie, fără să se sufoce. Aş vrea să-i cunoaşteţi, să le aflaţi poveştile şi să fiţi alături de ei când îşi construiesc, încet şi cu trudă, o nouă poveste, împreună. 

Ştiu că recenzia e destul de laconică, însă dacă vă zic mai mult stric farmecul poveştii. Tot ce trebuie să ştiţi despre această carte e că merită, nu e un roman uşor pe care să-l citeşti când vrei ceva de vară, fresh şi scurt, ci e ceva complex, greu şi încărcat cu tot felul de emoţii. E o călătorie într-o lume cu idei şi principii fixe şi fixiste, care ţine mult la convenţii, aduce în discuţie, foarte puţin, şi religia, şi familia. Iar iubirea, deşi e tema centrală, nu eclipsează restul, ci cumva lipeşte toate piesele ca la finalul romanului să-ţi pună în faţă un mozaic imperfect şi totuşi frumos.