Synopsis:
La 126 de ani după Al Patrulea Război Mondial, oamenii și androizii aglomerează străzile zgomotoase ale Noului Beijing. O molimă letală face ravagii printre cetățeni. Din spațiu, un popor lunar nemilos privește cu atenție, așteptând să acționeze. Nimeni nu știe că soarta Pământului atârnă pe umerii unei singure fete...
Cinder, o adolescentă de șaisprezece ani, mecanic talentat, e cyborg. Provenind dintr-o regiune defavorizată, e urmărită de un trecut misterios și detestată de mama ei vitregă. Dar când viața ei se întrepătrunde cu cea a chipeșului prinț Kai, fata se trezește în centrul unei lupte intergalactice și a unei atracții interzise.
Captivă între datorie și libertate, loialitate și trădare, tânăra trebuie să descopere secretele trecutului ei pentru a putea proteja viitorul omenirii. Întrucât există ceva neobișnuit în legătură cu Cinder, ceva pentru care unii ar face moarte de om.
Cinder, o adolescentă de șaisprezece ani, mecanic talentat, e cyborg. Provenind dintr-o regiune defavorizată, e urmărită de un trecut misterios și detestată de mama ei vitregă. Dar când viața ei se întrepătrunde cu cea a chipeșului prinț Kai, fata se trezește în centrul unei lupte intergalactice și a unei atracții interzise.
Captivă între datorie și libertate, loialitate și trădare, tânăra trebuie să descopere secretele trecutului ei pentru a putea proteja viitorul omenirii. Întrucât există ceva neobișnuit în legătură cu Cinder, ceva pentru care unii ar face moarte de om.
RECENZIE:
Aveam această serie pe lista de cărţi ce vreau să le citesc cred că aproape de când a apărut, deci de câţiva ani. Însă mereu am amânat - pentru că citeam altceva sau nu avea chef de povestea asta sau pentru că devenise atât de populară cartea şi seria încât părea ceva extraordinar şi nepământean, aproape. Şi mă gândeam ce-o să fac dacă nu-mi place? Dacă, deşi povestea e bună şi etc, însă n-o să-mi placă tocmai din cauza aşteptărilor prea mari. Auzind atâtea laude de la toată lumea şi văzând doar ratinguri foarte mari cumva cheful meu de a citi cartea şi seria a început uşor să scadă. Poate şi pentru că am fost curioasă să citesc povestea, însă nu eram atât de bucuroasă şi dansând prin cameră de entuziasmată. Pentru că-mi plac şi nu-mi plac romanele inspirate din poveşti sau basme sau care repovestesc într-un fel sau împrumută elemente din ele. N-am nimic contra lor, dar nici un mare fan nu sunt.
Şi cum într-o zi mă uitam ce mai am prin Kindle am dat iarăşi peste ea şi mi-am zis că dacă n-o citesc acum, n-o s-o mai citesc pentru că interesul meu pentru cărţi ce le am de mult timp pe lista începe să scadă din ce în ce mai repede. Aşa că m-am apucat de citit şi în câteva ore am terminat-o.
Şi cum într-o zi mă uitam ce mai am prin Kindle am dat iarăşi peste ea şi mi-am zis că dacă n-o citesc acum, n-o s-o mai citesc pentru că interesul meu pentru cărţi ce le am de mult timp pe lista începe să scadă din ce în ce mai repede. Aşa că m-am apucat de citit şi în câteva ore am terminat-o.
E o lectură destul de uşoară, capitolele nu sunt foarte lungi, deşi este cu cyborgi nu există vreun limbaj complicat sau extrem de tehnic şi e o carte pe care o poţi citi şi vara. Adică, deşi e considerată SF, Fantasy cu puţină dystopia nu e genul acela de lume foarte mare, descrisă cu o mulţime de detalii şi zeci de personaje cărora le uiţi numele darămite să ţii minte cum arată şi n perspective şi etc. Ci e un roman destul de echilibrat, adică vezi lumea şi afli cam care-s regulile şi cine conduce, dacă există duşmani, fiecare personaj ce interese are şi cam ce intrigi există.
M-aşteptam să fie o poveste foarte romantică şi puţin siropoasă, poate cu Cinder fiind un pic prea naivă, însă n-a fost aşa. Adică auzisem că e un personaj puternic şi că nu e construită clişeic, însă până la urmă te gândeşti că e Cenuşăreasa şi trebuie să aibă acel ceva. Mi-a plăcut foarte mult personalitatea ei şi faptul că n-a căzut la picioarele prinţului din prima secundă; adică nu l-a ignorat complet, dar nici nu i s-au aprins călcâiele şi d-acolo ştim ce urmează. Cinder e puternică, extrem de ironică, amuzantă, uneori acţionează fără să se gândească la consecinţe, iar alteori ajunge în mijlocul unor situaţii din care scapă folosindu-şi mintea şi vorbele.
Povestea are partea ei de iubire, însă nu e atât de dulce şi sigur nu e-n centrul romanului. Avem parte de acţiune şi suspans şi spionat şi puţine intrigi politice şi un fel de magie, să zicem. Ca să nu mai zic de final ce mi s-a părut... adică, sigur şi intenţionat s-a terminat aşa. N-ai cum să închei un roman în aşa fel şi să nu speri că cititorii îl vor citi pe următorul. Însă Cinder are, pe lângă plotul specific poveştii originale, şi câteva întorsături pe care nu le-aştepţi.
M-aşteptam să fie o poveste foarte romantică şi puţin siropoasă, poate cu Cinder fiind un pic prea naivă, însă n-a fost aşa. Adică auzisem că e un personaj puternic şi că nu e construită clişeic, însă până la urmă te gândeşti că e Cenuşăreasa şi trebuie să aibă acel ceva. Mi-a plăcut foarte mult personalitatea ei şi faptul că n-a căzut la picioarele prinţului din prima secundă; adică nu l-a ignorat complet, dar nici nu i s-au aprins călcâiele şi d-acolo ştim ce urmează. Cinder e puternică, extrem de ironică, amuzantă, uneori acţionează fără să se gândească la consecinţe, iar alteori ajunge în mijlocul unor situaţii din care scapă folosindu-şi mintea şi vorbele.
Povestea are partea ei de iubire, însă nu e atât de dulce şi sigur nu e-n centrul romanului. Avem parte de acţiune şi suspans şi spionat şi puţine intrigi politice şi un fel de magie, să zicem. Ca să nu mai zic de final ce mi s-a părut... adică, sigur şi intenţionat s-a terminat aşa. N-ai cum să închei un roman în aşa fel şi să nu speri că cititorii îl vor citi pe următorul. Însă Cinder are, pe lângă plotul specific poveştii originale, şi câteva întorsături pe care nu le-aştepţi.
Lumea creată de autoare mi-a plăcut, a fost descrisă cât să-ţi faci o idee şi să o poţi percepe cu toate simţurile, mai ales când se vorbea de mâncare şi... sincer nu citiţi acele pasaje când vă e foame :)) Cinder cumva te face să vezi acea lume că ceva din realitate sau din viitor, însă în acelaşi timp te face să te întrebi "oare cum ar fi fost povestea Cenuşăresei dacă s-ar fi întâmplat acum?" sau în viitor.
Însă deşi mi-au plăcut toate aceste lucruri, n-am fost impresionată şi nu m-a surprins atât de tare pe cât speram. Nu m-am îndrăgostit de poveste, de lume, de Cinder sau de prinţ şi nici n-am urât-o pe Levanna aşa cum au spus alţi cititori. Apreciez povestea şi plotul, îmi plac personajele şi cum au decurs lucrurile, însă în acelaşi timp mi se pare că scriitura putea fi mai bine. Pentru mine nu s-a produs acel declic care să facă povestea vie. Am citit-o, însă n-am simţit nimic nici pentru personaje, nici pentru lume, nici n-am leşinat la final. Da, te face curios, însă nu atât de curios încât s-alergi imediat şi să citeşti următoarele volume.
Comparativ cu reacţiile altor cititori, mai ales din U.S., pot spune că mi-am satisfăcut curiozitatea şi mi s-a părut un roman bun, însă sigur nu e cartea mea preferată şi Cinder nu e personajul meu preferat. Însă am de gând să continui seria, pentru că din ce-am înţeles ar deveni mai bună şi mulţi ce n-au plăcut aşa tare primul volum şi-au mai schimbat părerea pe parcurs. Pentru că povestea şi lumea au potenţial, iar intrigile şi planurile malefice sau cele bune pot atinge nişte cote destul de înalte şi poate chiar spaţiale : D
Însă deşi mi-au plăcut toate aceste lucruri, n-am fost impresionată şi nu m-a surprins atât de tare pe cât speram. Nu m-am îndrăgostit de poveste, de lume, de Cinder sau de prinţ şi nici n-am urât-o pe Levanna aşa cum au spus alţi cititori. Apreciez povestea şi plotul, îmi plac personajele şi cum au decurs lucrurile, însă în acelaşi timp mi se pare că scriitura putea fi mai bine. Pentru mine nu s-a produs acel declic care să facă povestea vie. Am citit-o, însă n-am simţit nimic nici pentru personaje, nici pentru lume, nici n-am leşinat la final. Da, te face curios, însă nu atât de curios încât s-alergi imediat şi să citeşti următoarele volume.
Comparativ cu reacţiile altor cititori, mai ales din U.S., pot spune că mi-am satisfăcut curiozitatea şi mi s-a părut un roman bun, însă sigur nu e cartea mea preferată şi Cinder nu e personajul meu preferat. Însă am de gând să continui seria, pentru că din ce-am înţeles ar deveni mai bună şi mulţi ce n-au plăcut aşa tare primul volum şi-au mai schimbat părerea pe parcurs. Pentru că povestea şi lumea au potenţial, iar intrigile şi planurile malefice sau cele bune pot atinge nişte cote destul de înalte şi poate chiar spaţiale : D
Pentru un prim volum, aşa cum am mai zis, a fost bun, nu chiar favoritul meu din alte începuturi de serii sau trilogii, însă unul promiţător, care a avut cam câte puţin din toate cât să mă convingă şi să mă facă să vreau să continui. Şi dacă tot apare la noi eu zic să încercaţi şi poate dacă nu ştiţi deja de cât de faimoasă şi populară e această serie poate nu veţi avea aşteptări aşa mari şi o veţi citi cu alţi ochi. Pentru că vrem sau nu această popularitate uneori ne mai bruiază. Plus că ideea e interesantă şi aş zice că Marissa Meyer a făcut o treaba bună punând-o în practică; şi ţinând cont de cât de mari devin volumele, mai ales ultimul, cred că ne-aşteaptă multe lucruri interesante. Şi alte personaje noi. Yey!
Lectură plăcută şi dacă n-a fost favorita mea, poate va fi a voastră!
Lectură plăcută şi dacă n-a fost favorita mea, poate va fi a voastră!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu