La început, n-o să vrei să pleci. apoi, n-o să mai poți.
Le Sommet stă ascuns într-o pădure pe coastele Alpilor. Este un sanatoriu abandonat transformat recent într-un hotel de cinci stele. Și e ultimul loc în care Elin Warner ar avea chef să vină. Dar, când fratele ei o cheamă la petrecerea lui de logodnă, nu poate să nu accepte. Mai ales că tocmai și-a luat o pauză de la slujba ei de detectiv.
Însă, ceva nu e în regulă în hotelul care îi dă fiori lui Elin din clipa în care îi trece pragul. Iar când logodnica fratelui său dispare fără urmă în timpul unei furtuni puternice care izolează Le Sommet de restul lumii, Elin înțelege că trebuie să se folosească de tot ce știe pentru a evita o tragedie.
RECENZIE:
Recunosc c-am vrut să citesc "Sanatoriul" pentru că de când am văzut-o prima dată mi-a rămas titlul în minte. Uitasem și descrierea și coperta, dar titlul tot acolo era. Așa că-n final am pus mâna pe ea și apoi am petrecut noi câteva ore împreună.
Primul lucru ce mi-a plăcut la carte a fost că are capitole scurte și se citesc extrem de repede. Limbajul e și el simplist și până știi ce se întâmplă ai citit 80 de pagini. Îmi amintesc că la un punct mi-am zis "mă opresc după capitolul ăsta", însă următorul avea doar o pagină, apoi au fost două pagini și... 7 capitole mai târziu tot n-o pusesem jos. Așa că dacă-ți place genul acesta de carte, "Sanatoriul" e perfectă pentru tine. Dacă nu-ți place, nu știu dacă o să meargă.
Eu aș fi vrut mai multă descriere pe alocuri sau capitole mai lungi or să simt că petrecem mai mult timp cu anumite personaje or aflăm mai multe. Sau să nu pară că totul se mișcă pe repede înainte tot timpul. Din cauza asta nu m-am atașat de niciun personaj; mi s-au părut toate extrem de ușor de uitat și abia schițate sau făcute să servească acel rol și atât.
"Sanatoriul" a fost o poveste atmosferică și mi-a plăcut cum îți dă senzația că tu chiar ești acolo și ai de-a face cu frigul, cu clădirea, cu toți acei oameni, încercând să rezolvi misterul și să rămâi în viață. Mi-a plăcut și faptul că îți dă de gândit, atât din punct de vedere al indiciilor și investigației, dar și al alegerilor făcute de cei implicați sau al trecutului clădirii și stadiul în care se află acum.
O să citesc următorul volum? Sigur! Și vom vedea dacă-mi va plăcea mai mult sau mai puțîn. Abia aștept!
Acum mă gândesc dacă eu aș merge într-un asemenea loc în vacanță. Nu neapărat un sanatoriu, dar un loc mai "creepy". Voi ați merge?
3/5
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu