REVIEW/RECENZIE - The Writing Retreat by Julia Bartz

 Synopsis:

Five attendees are selected for a month-long writing retreat at the remote estate of Roza Vallo, the controversial high priestess of feminist horror. Alex, a struggling writer, is thrilled.

Upon arrival, they discover they must complete an entire novel from scratch, and the best one will receive a seven-figure publishing deal. Alex’s long-extinguished dream now seems within reach.

But then the women begin to die.

Trapped, terrified yet still desperately writing, it is clear there is more than a publishing deal at stake at Blackbriar Estate. Alex must confront her own demons – and finish her novel – to save herself.

REVIEW:

I wanted to read this for a while and honestly I was really excited; I mean it's a thriller book, it has a competition and it's with writers? Yes, please. 

I know that this book has mixed reviews and some say is the best book ever, while others are disappointed or they say that the idea was amazing, but the execution left to be desired or the characters were less than they were expecting. And even though, after I finished I thought "this was fantastic, I don't get the criticism", now after I stayed a bit and gathered my thoughts, I agree with them.The idea was good and I think that the book has some strong points, such as atmosphere and suspense and the twists were interesting, but at the same time most of these twists were... too over the top?

 Like it gave me the feeling that 'The Writing Retreat' tried to be a serious book and be gripping and scary and all the things, but then the more shocking it became and reveals and deaths came, the harder it was to believe that something like this would really happen. So... I felt like I fell out of the story, I wasn't invested in the characters anymore and I wanted it just to get to the end so I can move on - something I never want from a book that I truly enjoy. 

Talking about characters, honestly none impressed me and yes, they all have been interesting to read from, but none felt complex or more than unidimensional or individualized and honestly I couldn't say who is who if you asked me. And it's sad because it was potential there. But I guess this is subjective and as I saw them as just sketches of people, you might say otherwise. And because none felt realistic to me, I felt nothing as I read what they went through and this being a thriller and a horror, weighted even more. For me is important to connect to the characters and with these... it felt like we were on different parts of the world, thousands and thousands of miles between us. 

Did I enjoy 'The Writing Retreat'? Yes, I did. Do I think is worth the small hype it has? No, not really. Would I recommend it? Yeah, if you like more over the top thrillers and if you want drama and suspense and closed in mysteries and you don't care how crazy it can get and you don't mind suspending your disbelief over and over and over... But if you want a realistic take on a thriller or on this idea, then this is not it. Which was a huge disappointment. I expected this to be gritty and deadly and murderous, I expected selfish people and secrets and gory scenarios, but I didn't expect to go so far in the fantastic realm that even for a fiction piece to make me think "damn, this is so crazy that it doesn't hold water". Yet, some love it and for this exact aspect so, it's up to you to see how you feel about it. 

I gave it 3 stars and I'll read more from this author. Overall this was ok, I'm happy I've read it, but no way this is a book I'll remember for long or I'll consider a favorite, sadly. 

RECENZIE:

Am vrut să citesc asta de ceva vreme și sincer am fost foarte entuziasmată; adică este o carte thriller, e despre o competiție și e cu scriitori? Da, te rog.

Știu că această carte are recenzii mixte și unii spun că este cea mai bună carte scrisă vreodată, în timp ce alții sunt dezamăgiți sau spun că ideea a fost uimitoare, dar execuția a lăsat de dorit sau personajele au fost mai slab scrise decât se așteptau. Și chiar dacă, după ce am terminat m-am gândit „a fost fantastică, nu înțeleg criticile”, acum, după ce am stat puțin și mi-am adunat gândurile, sunt de acord cu ele. Ideea a fost bună și cred că cartea are unele puncte tari, cum ar fi atmosfera și suspansul, și răsturnările de situație și dezvăluirile au fost interesante, dar în același timp majoritatea acestor întorsături au fost... prea exagerate?

 De parcă mi-a dat impresia că „The Writing Retreat” a încercat să fie o carte serioasă și captivantă și înfricoșătoare și toate astea, dar apoi, cu cât a devenit mai șocantă și au curs dezvăluirile și morțile, cu atât era mai greu să cred că ceva de genul ăsta chiar s-ar întâmpla. Așa că... am simțit că am ieșit din poveste, nu mi-a mai păsat de personaje și am vrut doar să ajungă la sfârșit, ca să pot merge mai departe - ceva ce nu vreau niciodată cu o carte care îmi place cu adevărat.

Vorbind despre personaje, sincer niciunul nu m-a impresionat și da, toate au fost interesante de citit, dar niciunul nu a fost complex sau mai mult decât unidimensional sau individualizat și sincer nu aș putea spune cine este cine dacă m-ai întreba. Și este trist pentru că  aveau potențial. Dar cred că acest lucru este subiectiv și, dacă eu le-am văzut doar ca pe niște schițe, voi ați putea spune altfel. Și pentru că niciunul nu mi s-a părut realist, nu am simțit nimic în timp ce au citit prin ce au trecut, iar acesta fiind un thriller și o carte de groază, a contat și mai mult. Pentru mine este important să mă "conectez" la personaje și cu acestea... am simțit că suntem în diferite părți ale lumii, cu mii și mii de kilometri între noi.

Mi-a plăcut 'The Writing Retreat'? Da. Cred că merită mica popularitate pe care o are? Nu, nu chiar. Aș recomanda-o? Da, dacă îți plac mai mult thrillerele oarecum exagerate și dacă vrei dramă și suspans și mistere ce au loc în locuri izolate și nu-ți pasă cât de nebunește poate deveni totul și nu te deranjează că totul încetează să mai pară credibil, iar și iar și iar... Dar dacă vrei o interpretare realistă a unui thriller sau a acestei idei, atunci nu este asta. Ceea ce a fost o mare dezamăgire. Mă așteptam să fie crudă, mortală și sângeroasă, mă așteptam la oameni egoiști și la secrete și la scenarii sângeroase, dar nu mă așteptam să meargă atât de departe în tărâmul fantasticului, încât chiar și pentru o carte de ficțiune să mă facă să mă gândesc „la naiba, e prea de tot și n-are niciun sens”. Cu toate acestea, unii o iubesc și chiar pentru acest aspect, așa că depinde de tine să vezi cum o să ți se pară.

I-am dat 3 stele și voi citi mai multe de la autoare. Una peste alta, a fost ok, mă bucur că am citit-o, dar în niciun caz aceasta este nu o carte de care îmi voi aminti mult timp sau o voi considera o preferată de-a mea, din păcate.

REVIEW - The Forever Moment by Paul A. Mendelson

 Synopsis:

When an acclaimed Scottish author, on a book tour to the US to promote his latest romantic novel, The Forever Moment, meets a young woman who looks strikingly similar to a long-lost love from a high-school exchange to Kentucky, he wonders if he left behind more than memories twenty-two years ago.

But when he digs deeper and is finally reunited with his lost love, who he thought had abandoned him after a whirlwind romance, he discovers that life isn’t quite like the plot of a trashy novel. And some memories can hold you back as well as spur you on.

The Forever Moment is a wryly funny, dramatic and gripping story that takes us back to the first heady stirrings of teenage romance. It examines how we hold onto and romanticise the past, which can stop us moving forward. And that, with maturity, comes a deeper understanding.

REVIEW:

'The Forever Moment' sounded like a fun book and both the synopsis and the cover made me want to pick it up. And I wasn't disappointed, kind of. 

I liked the idea of the book and how the plot developed and I enjoyed how fast it read and how it made me think that in fiction as in life things don't go as planned. I couldn't get used to the long chunks of narration, description or monologue that went sometimes for pages and pages, which made me read slower and sometimes even lose focus. I also wasn't a fan of the information put in brackets that most of the time, personally, I could've done without, because I didn't feel like it added something and also it took me out of the story. These are very subjective so maybe you won't have a problem with them.

I didn't feel anything as I read and for me is very important to get close to the characters, to understand them or at least feel something when I'm reading. But I couldn't have been more neutral or far from these people as the pages went on and the plot unraveled. Which made me ask myself for a second if is my fault or I can't just gel with the writing or maybe the characters aren't as deep or layered or alive as I would've liked them to be. Even though for a bit I understood Laura and how she reacted in some parts when Charlie tried to talk to her and they had their discussions.

Also, I know this is seen as a romance and for me it wasn't really. Because when I got to the end, Laura and Charlie seemed on different pages and wanting different things and besides the conversations they had, their past and what else linked them, they had nothing else. Maybe it was romantic and I missed it, but for me there was no emotion or love or desire to have anything or do something forward. Just coming back full circle to the beginning just with some blanks filled and a very short past together which to me one doesn't know what it wants about and the other might be more in love with the idea of her and a relationship than the real thing. 

Putting these aside, I'm happy to say that I managed to read this pretty quick (~ 3 hours) and that overall I liked it. 'The Forever Moment' could be considered a fast and breezy read, maybe something you read when you're on vacation or in a plane or going to work or you're home and you just want something to keep you busy, but you don't want to read something too long or that's gonna take you a while to get into. 

Also, if you like writer characters or books that have to do with writing or books maybe this one's for you, cause you get a bit of that in this one. 

I'm glad I read 'The Forever Moment' and I'll say you could give it a try. Maybe you'll love it more than I did. 

Thank you to The Book Guild and NetGalley for the review copy.

3/5

REVIEW - The Ivies by Alexa Donne

 Synopsis:

Enroll in this boarding school thriller about a group of prep school elites who would kill to get into the college of their dreams...literally.

Everyone knows the Ivies: the most coveted universities in the United States. Far more important are the Ivies. The Ivies at Claflin Academy, that is. Five girls with the same mission: to get into the Ivy League by any means necessary. I would know. I'm one of them. We disrupt class ranks, club leaderships, and academic competitions...among other things. We improve our own odds by decreasing the fortunes of others. Because hyper-elite competitive college admissions is serious business. And in some cases, it's deadly.

Alexa Donne delivers a nail-biting and timely thriller about teens who will stop at nothing to get into the college of their dreams. Too bad no one told them murder isn't an extracurricular.

REVIEW:

I kinda had my eyes on the 'The Ivies' since it came out, cause 1. the cover looks amazing! and it really intrigued me, but also 2. the synopsis sounds great, I wanted to know what was gonna happen and if someone was truly going to die.

Before I start going long word on this, I can say I enjoyed it a lot, I was always flipping pages cause I needed to know what was happening and who was behind everything, and as we got closer to the end.. I wanted to know what the ending was gonna be.

 Because, even though you might say 'ah, the plot doesn't sound realistic, who would do that?', I think that there's always someone who would and also thinking that most of these people have a specific way of thinking and going through life and for what they want, it made it plausible in my eyes.

'The Ivies' is a fast paced read and is also very voicy, which made me feel like I could relate to the characters, but also made them seem real and not just people that had stuff happen to them and they had to react to those. Another thing that made me love it was that even though is dealing with lots of emotions and drama and backstabbing and gossip, it wasn't over the top or I think it wasn't so much that I had to roll my eyes. I think it was enough or just enough too much, without going to an extreme; which is subjective of course.

I had a fantastic time reading 'The Ivies' and I devoured in two sitting, which is mostly due to me starting it in the evening and having to go to bed afterwards, and then picking it up back when I had time. I think that if you're close to the characters age you might love it more, but also as someone in her late 20s I really enjoyed it too and I didn't feel like it read young for me or that I couldn't put myself in the characters shoes.

So, if you like how it sounds or you want something fun, quick, a mix of realistic struggles, rich teens/people, boarding/prep school vibes, groups and scheming and even a sprinkle of romance, this is for you. I'm definetly gonna think about it for a while and for sure I'll buy and read the next books that Alexa puts out.

4/5

RECENZIE - Omul de cretă de C.J. Tudor

DESCRIERE:

 Nu răscoli amintirile copilăriei dacă știi că ascund secrete întunecate...

În 1986, Eddie și prietenii lui își petrec zilele mergând cu bicicleta printr-un orășel englez mereu adormit, în căutare de aventuri. Omuleții de cretă pe care-i desenează peste tot sunt codul lor secret. Dar atunci când unul dintre aceste desene ii conduce la un cadavru dezmembrat povestea se schimbă definitiv.

În 2016, Eddie crede că a lăsat totul în urmă. Dar apoi el și prietenii lui primesc un mesaj misterios și trecutul se întoarce la viață mai periculos ca niciodată.

RECENZIE:

Mă bucur c-am citit în sfârșit "Omul de cretă" și cu siguranță nu-i ultima lectură de la acest autor. Nu-i cel mai bun thriller pe care l-am citit în materie de plot sau scriitură, dar mi-a rămas în cap datorită personajelor și a tot ce a început, s-a întâmplat și s-a rostogolit spre final.

Am citit-o în câteva ore și m-a prins imediat. Chiar dacă, mai ales la început, a durat un pic până au început să se miște lucrurile. Și chiar pe parcurs au fost momente când am zis că nu se întâmplă mai nimic, iar apoi erau prea multe deodată. Dar nu-i ceva deranjant.

Aș spune că "Omul de cretă" e o carte pentru toată lumea și nu trebuie să îți placă misterele sau cărțile polițiste; poți doar să vrei o poveste bună. Și chiar dacă are scene de crimă, n-aș spune că sunt grețoase sau prea sângeroase. 

În același timp, romanul e atmosferic, la fel ca locurile în care se desfășoară totul, și când nu-ți atrage atenția cu omuleți de cretă și morți, ai parte de conversații interesante despre viață și oameni. Ceea ce nu așteptam, dar mi-au plăcut!

Am iubit și faptul că misterul e realist și totul s-ar fi putut întâmpla cu adevărat, iar autoarea n-a lăsat nicio întrebare fără răspuns; comparativ cu alte povești.

Eu o recomand, dacă n-ați citit-o deja, și sper să vă placă.

RECENZIE / REVIEW - Poeta X / The Poet X de Elizabeth Acevedo

Descriere:

În copilărie dar și în adolescență, alături de o mamă habotnică și un tată pierdut în lumea lui, Xiomarei i s-a tot repetat cum trebuie să fie o fată - ce nu se cade să facă și cum se cuvine să se îmbrace, ce prieteni are voie să aibă și în ce trebuie să creadă. Apoi, adolescentă fiind, cu bucle, buze pline și gene lungi care o fac aproape frumoasă, Xiomara înfruntă privirile flămânde, care ar vrea să o dezbrace, să o transforme în ce nu este. 

Unde ar mai putea găsi loc să fie ea însăși și cum să se facă auzită și înțeleasă când toată lumea o toarnă în tipare? Iar când se îndrăgostește, cum să mai poată ascunde forța care o locuiește? Xiomara are armele ei, un caiet plin de poezii, pe care-l ascunde de ochii mamei și un club de poezie unde va înțelege că trebuie să refuze să tacă.

RECENZIE:

Să citesc ceva în versuri nu e prima mea alegere, deși îmi place poezia și mi s-a părut mereu ceva minunat cum unii autori reușesc în doar câteva versuri sau strofe să spună o întreagă poveste sau să-ți dea fiori sau să iubești viață. Tocmai d-asta amânam să citesc Poeta X. 

Am auzit mereu doar păreri pozitive și știam de frumusețea versurilor albe și a imaginilor pe care Elizabeth reușește să le creeze sau să le invoce din sufletul cititorului, fie ele plăcute sau fix acele lucruri de care nu vrei să-ți amintești, dar am crezut că nu e o carte pentru mine. Țin să spun că m-am înșelat! Și-acum poate-mi pare puțin rău că am așteptat atât de mult. 

Am citit Poeta X în câteva ore și, cred, că mult din acel timp a fost și oprindu-mă și meditând la ceea ce am citit - fie că un vers era frumos sau o strofă mi-amintea cât de nesigură și singură sau neînțeleasă m-am simțit în adolescență or scoțând la iveală acele sentimente de iubire de sine și "o să le arăt eu lor". Aș zice că pe cât de ușor se citește, căci limbajul nu este complicat, pe atât te trece prin toate stările posibile și îți rămân în minte pasaje sau emoții. Ale tale sau ale personajelor. 

Deși cartea este scrisă în versuri, firul narativ sau personajele sunt la fel de complexe și nuanțate ca ceva scris în proză. A fost interesant să văd cum autoarea a făcut ca fiecare poezie să fie luată și savurată separat, dar să și contribuie la întreg și să ofere un sens de evoluție și găsirea răspunsurilor.

Recomand Poeta X adolescenților, căci toate gândurile sunt specifice vârstei, iar cu acele întrebări sau situații ne-am confruntat toți. Și cred că mi-ar fi prins bine să citesc asta atunci și să înțeleg că ce se întâmplă nu e ceva individual sau care mă face “ciudată”. Fie că-i vorba de părinți, relații, școală, hobby-uri, religie sau propriul corp. DAR poate fi citită și iubită de oricine, la orice vârstă și ar fi cadoul perfect pentru cineva, indiferent de vârstă.

..................................................................................................

Reading something written in verse is not my first choice, even though I enjoy poetry and I always thought how awesome is that authors succeed in just few lines to tell an entire story or give you shivers or make you love life. And this why I kept pushing aside this book. 

I always heard only positive things and I knew of the beauty of the lyrics and the images that Elizabeth manages to create or invoke from the reader, whether they are pleasant or exactly those things you don't want to remember, but I thought that it's not a book for me. I want to say I was wrong! And now maybe I'm a bit sorry I waited so long.

I read The Poet X in a few hours and I think a lot of that time was stopping and thinking about what I just read - whether a verse was beautiful or a stanza reminded me how insecure and lonely or misunderstood I felt as a teenager or bringing to light those feelings of self-love and "I'm gonna show them". I would say that the easier it is to read, because the language is not complicated, the more you go through all the possible moods or feelings and emotions get stuck in your mind. Yours or the characters'.

Although the book is written in verse, the narrative thread or characters are as complex and nuanced as something written in prose. It was interesting to see how the author made each poem be enjoyed separately, but also contributing to the whole narrative and providing a sense of evolution and finding answers.

I would recommend Poet X to teenagers and young people, because all the thoughts are age-specific, and we have all faced those questions or situations. And I think it would have been good for me to read that then and understand that what is happening is not something individual or that makes me "weird". Whether it's parents, relationships, school, hobbies, religion or your own body. BUT it can be read and loved by anyone, at any age and would be the perfect gift for anyone, regardless of age.

RECENZIE - Crima perfectă.Instrucțiuni pentru fete cuminți (Crima perfectă #1) de Holly Jackson

 

Descriere: 

Toți locuitorii din Little Kilton știu povestea.

Frumoasă și populară printre colegii de liceu, Andie Bell a fost ucisă de iubitul ei, Sal Singh, care, mai apoi, cuprins de remușcări, și-a luat viața. Cinci ani mai târziu, tragedia încă îi bântuie pe locuitorii liniștitului orășel britanic. 

Prietena din copilărie a presupusului criminal, Pip nu poate scăpa de sentimentul obsedant că lucrurile nu s-au petrecut chiar așa cum vorbește lumea. Adolescenta se transformă într-un veritabil detectiv particular și încearcă să afle adevărul. 

Perseverentă și atentă la detalii, Pip ajunge să descopere o serie de secrete întunecate care demonstrează fără putință de tăgadă că Sal a fost învinuit pe nedrept. Cineva însa nu e deloc încântat de întorsătura pe care au luat-o lucrurile, iar viața lui Pip este în pericol.

RECENZIE:

Crima perfectă.Instrucțiuni pentru fete cuminți a fost pe lista mea de posibilități de când a apărut în afară, însă pentru un timp am tot evitat, deoarece toată lumea ce o citea avea doar lucruri bune de spus. Și nu că asta ar fi rău, dar de obicei sunt mai sceptică; mai ales că am citit și citesc foarte multe mystery/thrillers și e mai greu să găsesc unul care să mă mai (sur)prindă. 

Însă am cedat. Și am cumpărat-o și citit-o în format e-book, în engleză. Planul fusese să citesc primele capitole și să aflu până la urmă în ce tabără sunt: a celor ce iubesc cartea și spun că e cel mai bun thriller pe care l-au citit tot anul ori a celor care n-au fost convinși, li s-a părut ok, au ghicit misterul etc. Surprinzător mi-a plăcut. Mint! Am iubit-o! Iar acele câteva capitole s-au dus... și-am tot citit până am terminat-o în câteva ore.

Iar când am văzut c-a apărut și la noi, am zis că o cumpăr și să o citesc iarăși. Chiar voiam să o citesc pe îndelete de data asta și să observ poate vreun detaliu pe care, prima dată, în foamea mea :)), l-am ignorat. A fost o lectură la fel de plăcută și a doua oară! Și având-o în mâini am și putut vedea mai bine indiciile sau documentele ce apar în carte. Căci da, povestea conține și elemente mass-media/imagini, mesaje, etc și nu este doar text. 

Nu pot vorbi despre cum se desfășoară investigația și ce descoperă Pip, dar pot să zic că a fost cum m-așteptam, în sensul bun, însă au fost și multe momente ce m-au lăsat cu gura căscată sau a trebuit să recitesc. Felul cum procedează Pip, modul în care gândește, relațiile cu celelalte personaje, ce sunt suspecți sau nu, intorsaturile de situație, chiar și umorul sau unele discuții, au făcut din cartea asta unul din cele mai bune thriller-e pe care le-am citit anul trecut. Dacă nu, cel mai bun. 

Holly Jackson a reușit să creeze o poveste fresh, deși ideea cărții nu e una originală și am mai văzut-o executată în alte YA thrillers. Însă aici nu m-a lăsat deloc ușor să ghicesc cine și ce-a făcut, iar Pip a avut grijă să mă convingă să merg cu ea și să o ajut, aducând tot felul de argumente și dovezi. Chiar și în momentele în care mi se părut puțin, prea, grăbită și aș fi vrut să îi fie un pic mai teamă; că doar o viață avem. 

Recomand Crimă perfectă.Instrucțiuni pentru fete cuminți atât celor care citesc mystery/thrillers sau sunt atrași de povești ce se cer rezolvate, dar și celor care cred că acest roman nu e pentru ei. Ori prea îl laudă toată lumea. Sau celor care vor o lectură rapidă, care să-i țină ocupați pentru câteva ore sau zile, indiferent dacă citesc sau nu thrillers de obicei. 

Nu cred că trebuie să-ți placă misterele sau crimele ca să te bucuri de cartea asta, dar dacă-ți plac, atunci cred că va fi ca un desert din care spui că iei doar o lingură... shh. n-o să spun nimănui că ai devorat tot.

Rating: 💜💜💜💜💜