RECENZIE - Distanţa dintre noi de Kasie West

Descriere:

Caymen Meyers, o adolescentă de şaptesprezece ani, a învăţat încă din copilărie că nu te poţi încrede în cei bogaţi. 

Şi după mulţi ani în care i-a studiat din spatele tejghelei din magazinul de păpuşi de porţelan al mamei sale, nimic nu o poate convinge că lucrurile stau altfel. Dar iată că apare în scenă Xander Spence ― înalt, frumos şi îngrozitor de bogat. 

În ciuda farmecului său personal, Caymen e suficient de înţeleaptă ca să-şi dea seama că interesul lui pentru ea nu va dura. Dar exact atunci când loialitatea şi atenţia pe care i le acordă Xander sunt cât pe ce să o convingă pe Caymen că a fi bogat nu e un cusur, află că banii reprezintă mult mai mult în relaţia lor decât crezuse ea. Cu atâtea obstacole în calea lor, va putea Caymen să micşoreze distanţa dintre ei?

RECENZIE:

Ca şi-n alte cazuri, această carte era pe lista mea de mult timp şi cum a apărut şi la noi am zis c-ar fi cazul s-o citesc în sfârşit. Plus că o lectură uşoară e întotdeauna binevenită pe o vreme ca aceasta. 

Nu vreau să spun foarte multe despre carte, pentru că aş ajunge să dau spoilere şi cred că deja descrierea oferă destule detalii; deja vă puteţi face o părere despre ce-i vorba în roman. Şi sinceră să fiu, eu după ce-am citit descrierea, am crezut că va fi o poveste extrem de clişeică şi că, Caymen va cădea imediat în braţele lui, apoi vom avea parte de o mulţime de dramă adolescentină şi clişee peste tot. Cumva a fost şi cumva nu. 

N-o să spun că acest roman n-are clişee în el, pentru că aş minţi, însă sunt tratate în aşa fel încât devin comestibile. Plus că personajele ridică destul de mult povestea şi o fac să pară mai realistă şi poate nu atât de telenovelistică. Aş zice că e o lectură uşoară, rapidă, plăcută, o carte pe care s-o citeşti în câteva ore când vrei să te relaxezi şi nu vrei să citeşti ceva foarte greu sau lung.

Mi-au plăcut Caymen şi Xander, sunt destul de bine construiţi şi cumva parcă reuşesc să iasă din tiparele stereotipurilor în care au fost băgaţi. Plus că dialogurile lor sunt extrem de drăguţe şi pline de sarcasm, iar faptul că niciunul din ei nu încearcă să îl tragă pe celălalt în lumea lui e o gură de aer proaspăt. Autoarea a reuşit cumva să creeze o poveste drăguţă folosindu-se de clişeul acesta cu fata săracă ce se îndrăgosteşte de tipul bogat, însă nu a creat o poveste prea siropoasă şi nerealistă; ci e ceva mai mult drăguţ şi într-un fel credibil. Într-un fel. 

Plus că, zic eu, trebuie să ai dispoziţia necesară să citeşti o aşa carte, nu cred că dacă vrei să ai parte de originalitate, suspans şi acţiune o vei citi pe asta. Pentru că vei fi dezamăgit şi o să te miri de cum am citit-o eu şi mi-a plăcut. Trebuie s-o citeşti când vrei ceva drăguţ, uşor, amuzant, sarcastic, cu nişte personaje simpatice, ceva care să te ţină în priză, dar totuşi să stai confortabil în patul tău şi să nu cazi din el. E o carte de plajă şi ai nevoie să fii în dispoziţia necesară ca să n-o arunci pe geam : )) *vorbind din perspectiva cuiva care nu poate să citească întotdeauna asltfel de romane*.

Pentru că, dacă de obicei citeşti poveşti romantice şi contemporary, şi-ţi plac, atunci aceasta cu siguranţă o să ţi se pară genială. Este bine scrisă, personajele au doza lor de originalitate, conversaţiile nu sunt plictisitoare, există câteva întorsături de situaţie care te pot lua prin surprindere, iar unele locuri în care cei doi merg n-aş zice că ar fi chiar pe lista celor mai romantice şi pufoase destinaţi ale cuplurilor la primele întâlniri. Sau vreodată. 

Distanţa dintre noi e un roman pentru aproape toată lumea, atâta timp cât ştii de la început ce fel de poveste e şi ce găseşti în ea, dar mai ales pentru iubitorii de contemporary şi poveşti de iubire. Şi cred că mai ales adolescentele vor iubi acest roman, căci poate eu la 22 am citit-o poate prea târziu. Deşi, n-aş zice că personajele sunt chiar atât de tinere, însă tonul cărţii e mai mult jucăuş şi amuzant, dulce şi visător, decât matur şi mult mai realist. Puteţi să o citiţi şi poate vă place. Sau poate nu. Pentru mine a fost cartea potrivită la momentul potrivit şi poate dacă o citeam în altă zi nu mi-ar fi plăcut.