Ce-ai face daca propria ta sora ar disparea intr-o buna zi fara urma?
Cand afla ca sora ei mai mica a disparut, Beatrice Hemming se intoarce cu primul avion acasa, la Londra. In scurta vreme, Tess este gasita moarta, aparent o sinucidere, iar politia inchide dosarul. Convinsa ca sora ei nu s-ar fi sinucis niciodata, Beatrice se muta in apartamentul lui Tess si patrunde tot mai adanc in viata si in secretele acesteia, in incercarea de a-l descoperi singura pe criminal. Pe urmele lui Tess, Beatrice afla despre relatia ei ascunsa, despre participarea ei la un experiment medical, dar se afunda tot mai mult intr-o intunecata camera a oglinzilor, plina de revelatii tulburatoare.
Cautand cu disperare adevarul despre moartea surorii ei, va reusi oare sa se redescopere pe sine?
Parere: Am vrut sa am cartea asta de cand a aparut, de cand am auzit de ea, de cand am vazut coperta si am citit descrierea. Am vrut sa o am si sa o citesc si sa-mi placa foarte mult. De placut mi-a placut, dar nu per total.
Daca ar fi sa incadrez cartea intr-un gen as zice ca e mai mult psihologica si cu tente politiste decat thriller. Poate mi s-a parut asta pentru ca nu s-a desfasurat propriu zis investigatia, ci mai mult s-a povestit si chiar daca faptele se miscau eu am avut impresia ca se statea pe loc. Pentru ca si daca povestesti un razboi cuiva nu e ca si cum il vede, pe viu, nu-l simte. Autoarea are un stil care te prinde si te face de la primele pagini sa citesti, sa vrei sa afli ce urmeaza, sa incepi sa banui pe toata lumea si sa le cauti motive si alibiuri. Mi-a placut si felul cum descrierea exterioara se imbina cu cea interioara, uneori trairile fiind exprimate in mod indirect, chiar daca se nara la persoana I.
Mi-a placut cum au evoluat lucrurile, dar finalul nu era ce m-asteptam eu. Nu stiu daca asteptam un final care sa ma dea pe spate, dar voiam sa aflu cine e criminalul, de ce a ucis-o si cumva sa se inchida perfect povestea fara sa ramana goluri sau sa se termine in pom. Dar am primit un final putin diferit si confuz. Nu pot fi sigura daca l-au prins pe criminal chiar daca Beatrice a aflat cine e, ce-a facut, cum si de ce, daca ea va fi salvata sau va muri acolo, daca politia a aflat adevarul. Iar lucrurile astea nu ma fac decat sa-mi para rau ca aceasta carte buna si draguta s-a stricat tocmai la sfarsit. Din punctul meu de vedere.
Vorbind de personaje n-o sa insist decat pe Todd, mama celor doua, Beatrice si Tess, pentru ca daca as vorbi si de Amias, William, avocatul si altii atunci v-as povesti toata cartea. Si voi n-ati mai avea ce citi si ar iesi mai mult o disectie decat o recenzie.
Mama lui Tess si Beatrice mi s-a parut o femeie cam rece si cu pareri preconcepute legate de amandoua fetele; nu stiu daca era din cauza pierderii lui Leo sau pentru ca asa era ea. Iar atunci cand a inceput usor sa se schimbe mai mult imi provoca mila.
Todd iarasi m-a enervat pentru ca desi statea alaturi de Beatrice si zicea ca o intelege, atunci cand ea n-a fost de acord cu politia si afirma sus si tare ca Tess nu s-a sinucis si nu lua droguri el voia doar ca dosarul sa se inchida mai repede, cu o concluzie adevarata sau nu si sa se intoarca la viata lor din NY. Nu cred ca daca iubesti o persoana cu adevarat te indoiesti de ea si n-ai incredere, chiar daca n-are dreptate, dar macar o sprijini ca sa nu lupte singura cu morile de vant.
As fi vrut ca autoarea sa insiste mai mult pe Tess si sa nu ne lase sa o cunoastem doar prin amintirile lui Beatrice si prin mesajele schimbate de ele. Pentru ca intr-un fel am avut impresia ca se concentreaza mai mult pe B., pe evolutia ei, pe schimbarile ce i se petrec in viata, in loc sa fie Tess in centrul atentiei, ca om. Caci ca mort a fost destul. Insa parea o tanara draguta si foarte prietenoasa.
Beatrice ca personaj mi s-a parut unul complex, care oscila intre ambitie si teama, durere si ura, delasare si tarie de caracter. Mi-a placut ca n-a cedat in fata hotararii politiei si a incercat sa-si gaseasca singura raspunsuri tinand cont de ce stia despre sora ei, incercand sa nu absolve pe nimeni de vina pana la proba contrarie, vrand neaparat sa stie cine a omorat-o pe Tess si de ce. Ghinionul ei a fost ca uneori s-a dat cu cine nu trebuia si a avut o mare problema.
Per total Sora e un roman bun, bine scris, cu personaje si intriga complexa, dar cu un final care pe mine m-a nemultumit si sincer nu-l asteptam. Intr-un fel a fost nepotrivit pentru o astfel de carte si chiar daca am aflat tot ce era de aflat mie tot in coada de peste mi se pare.
4/5
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu