Recenzii scurte #7

Sal'tare!

A trecut aproape o luna de la ultima postare in cadrul acestei rubrici si as fi postat mai repede, dar n-am avut decat carti ale caror recenzie a fost completa. Insa cum saptamana trecuta am fost la mare, inarmata cu multe carti si am avut timp, m-am intors cu destule impresii in cap si vreau sa le impart cu voi. Dupa cum veti vedea mai jos unele carti m-au surprins placut sau mai bine as zice ca autorii m-au surprins, iar altele nu prea. Dar sa-ncepem.

Un intreg oras este in doliu: starul echipei de fotbal Victoria Breadfield a fost ucis in mod bizar, otravit, aparent fara nici un motiv intemeiat. La scurt timp, o bomba explodeaza pe stadion, in lojile destinate sponsorilor, provocand un macel in masa. Atentatorul pare sa fie un tanar musulman din oras. Sa fie un atac terorist sau o razbunare? Sau poate ceva chiar mai sinistru?

Un nou caz pentru profilerul Tony Hill si inspectorul-sef Carol Jordan si noi contururi ale relatiei celor doi detectivi, intr-o intriga de o minunata complexitate.

Parere: am vazut de foarte multe ori aceasta carte in librarie si stiu ca mereu am fost tentata sa o cumpar ca sa o citesc, dar cum avea dubii daca o sa-mi placa n-am luat-o. iar cand am gasit-o la biblioteca am zis ca n-am ce pierde. cartea a inceput foarte bine, presimteam ca lucrurile se vor complica, ca totul o va lua razna, m-asteptam la un sfarsit exploziv si un criminal sarit de pe fix. ei bine, as zice ca asteptarile mele au fost satisfacute doar pe jumatate. cu cat cartea se apropia de final cu atat parca totul se dezumfla. as zice ca e un thriller bunicel si atat.

3/5

Ryan Bingham - zambet perfect tip George Clooney - locuieste in Aerocosm. Adica in lumea hotelurilor de aeroport, a business class-ului, a cluburilor exclusiviste, a prieteniilor la minut si a sexului ergonomic. Meseria lui este sa concedieze oameni, dar in stilul societatii de consum: vanzandu-le iluzii.

Ryan isi uraste slujba, dar adora Aerocosmul. Asa ca are doua obiective: sa obtina bonuri de fidelitate pe viata - un milion de mile de la compania Marele Vest - si sa primeasca un job la MythTech, o companie „pe val“, de marketing ocult. Intr-un itinerar de sase zile si opt orase, Ryan trebuie sa desfaca toate itele vietii lui hipermoderne, in care singuratatea ruleaza pe ecran 3D.

Parere: nu stiu daca aveam asteptari mari de la aceasta carte, dar coperta si descrierea promiteau ceva bun, intr-un fel original si totusi nu o lectura complicata. primul lucru de care m-am lovit in carte a fost limbajul autorului, felul in care era scrisa; pe totul parcursul lecturii m-am simtit uitandu-ma la un film sec, care nu ma atragea, care ma lasa rece si sincer daca era mai groasa cartea probabil o zburam pe geam. poate ca altora le-a placut, dar mie mi s-a parut o pierdere de timp.

2/5

Romanul Padurea norvegiana, care-si imprumuta titlul de la un hit al formatiei Beatles, Norwegian Wood, are ca fond atmosfera social-politica agitata a anilor ’60. Naratiunea opune acestui laitmotiv dur momente de o intimitate emotionala rascolitoare. Povestea lui Toru Watanabe urmareste firul implicatiilor psihologice nascute din dragostea imposibila pentru iubita prietenului mort. Totul se petrece pe fundalul unor episoade marcate la tot pasul de scene erotice in camere sordide de camin studentesc, de afise si discuri cu Jim Morrison, Miles Davis sau Bach, de lecturi din clasicii literaturii universale.

Parere: recunosc ca dupa trei tentative de lectura a literaturii asiatice, si trei carti ce m-au enervat rau, am inceput sa ma feresc de genul asta de literatura. dar cand am vazut cartea pe raftul bibliotecii am zis sa mai incerc odata, mai ales ca auzisem multe atat despre carte, cat si despre autor. adica cine n-a auzit de Murakami? a fost una din cartile care m-au surprins, pentru ca mi-a placut, in ciuda asteptarilor mele moarte si ingropate adanc, dar m-a lasat si cu un gust ciudat. Murakami are un fel de a scrie diferit si nu stiu daca e din cauza limbajului, a atmosferei pe care o creaza sau a ceea ce expune, dar te lasa cu o stare ciudata dupa ce termini de citit. o sa mai citesc de la el ca sa ma conving ca mi-a placut pentru ca mi-a placut si nu pentru ca mi s-a parut ciudata si asta a facut-o agreabila si draguta.

4/5

Fight Club este povestea unui tanar care traieste intr-o lume plina de esecuri si de minciuni. El isi gaseste debuseul in batai clandestine organizate in subsolurile barurilor dupa ora inchiderii. Nascut din mintea lui Tyler Durden, Fight Club reprezinta un mod de evadare din existentele marunte si restrictive ale lui Tyler si ale prietenilor sai. Dar in lumea lui Tyler nu exista reguli, nu exista limite, nu exista obstacole.

Parere: o carte ce m-a lasat cu sentimente amestecate, pentru ca daca m-ar intreba cineva daca mi-a placut n-as stii sa-i zic da sau de ce mi-a placut. auzisem de film si apoi am pus mana pe carte. tinand cont ca aveam asteptari slabe *habar n-am de ce* m-a surprins, dar comparand cu alte carti pare un fel de schita si nu un roman. tinand cont ca volumul e format mic si cu un scris enorm si mai are si putine pagini n-as zice ca e vreo poveste prea complexa. plus ca sunt anumite momente ce mi-au provocat greata atat prin esenta lor, dar si prin faptul cum au fost descrise. as zice c-a fost o lectura memorabila, dar mai mult gretoasa decat placuta.

3/5

Taylor Henning are douazeci si patru de ani si tocmai a primit jobul visurilor sale: asistenta la un important studio cinematografic. Rautaciosi, colegii ei incep imediat s-o submineze, iar ea intelege ca expresia „Hollywoodul e ca un liceu de fite“ este cum nu se poate mai adevarata. Nici la scoala Taylor nu se pricepuse prea bine sa-si faca prieteni - prin urmare, cum ar putea ea sa se descurce acum in lumea intrigilor?

Cand face insa cunostinta cu dezinvolta Quinn - o adolescenta de saisprezece ani, fiica sefei sale -, are o revelatie: poate ca aceasta „regina a stupului de albine“ o va putea invata cum sa razbeasca in industria filmului.

Quinn o ia sub aripa ei ocrotitoare si, curand, Taylor inregistreaza primele victorii impotriva principalei sale rivale, Kylie. Dar in momentul in care Quinn o sfatuieste sa-i fure acesteia iubitul, intervine un lucru neprevazut in scenariu: Taylor se indragosteste de el! Va reusi ea sa se comporte ca o fata rea, ca sa obtina ceea ce-si doreste?

Parere: cartea asta are descrierea mai mare decat va fi parerea mea. daca n-ar fi trebuit sa-mi aleg pentru la mare carti mai mici si mai usoare sigur n-as fi citit-o prea curand, nu ca nu statea de destul timp pe raft. n-as zice ca-s mare fana a romanelor de gen chick-lit si intr-un fel mi se pare ca le citesti ca sa nu stai degeaba. am citit-o vrand ceva usor, care sa nu ma faca sa gandesc prea mult, in timp ce valurile imi tipau in urechi si lumea orbecaia pe langa mine. pentru genul din care face parte e o carte buna, usoara, simpla, pentru adolescenti, chiar daca personajele nu au 16 ani. si dand la o parte bucata asta sclipicioasa a cartii se vede si ceva substanta, iar autoarea reuseste sa transmita, totusi, ceva. pentru vara e o lectura buna.

4/5

Nimic nu anunta intalnirea dintre Juliette si Sam. Cu atat mai putin faptul ca urmau sa se indragosteasca nebuneste. Pe durata unui weekend la New York, isi traiesc si devoreaza pasiunea, simtind o magie pe care nu o cunoscusera pana atunci. Dar fiecare ii ascunde adevarul celuilalt. Sam pretinde ca este casatorit, iar Juliette ca este avocat. Cum Juliette trebuie sa se intoarca la Paris, Sam o insoteste la aeroport. Nici unul nu isi da seama ca acesta ar putea fi momentul care le hotaraste destinele. Dupa o jumatate de ora, vestea cade ca un trasnet, avionul in care se afla tanara femeie a explodat in zbor, dar Sam nu poate accepta ideea ca totul s-a terminat in acel moment.

Parere: fiind a cincea carte de la acest autor stiam deja ca-mi va placea scriitura, ca descrierile ma vor face sa zambesc si de la primele fraze o sa pot vizualiza totul. povestea a fost interesanta, draguta, scrisa simplist, a avut si romantism si thriller, suspans si pana la sfarsit eu nu prea m-am prins ce urma sa se intample cu adevarat. ce n-am priceput eu a fost cum naibii de emisarul ala putea fi atat de viu daca era mort, exista asa ceva?! mnda. daca va place Musso atunci va va placea si aceasta carte, iar daca, inca, n-ati citit nimic de el v-as zice sa incepeti. pentru ca e un autor ce merita sa fie citit si cartile lui la fel.

4/5

In arhipelagul St. Hauda's Land se petrec lucruri neobisnuite. Ceata dezintegreaza orizontul in straturi nemiscate de aer, stanci amenintatoare iti intorc privirea, in mlastini nesfarsite zboara vite cu aripi de fluture si se ascund secrete intunecate, o creatura transforma totul in alb dintr-o singura privire, meduzele se refugiaza in golfuri pentru a muri, iar Ida MacLaird se transforma treptat intr-o statuie de sticla. Cautarea unui leac pentru aceasta boala neobisnuita ii ofera Idei intalnirea cu barbatul pe care il va iubi pana la moarte: Midas Crook, un singuratic, un inadaptat care cauta sa fotografieze raza de lumina perfecta. In timp ce Ida accepta cu resemnare metamorfoza in sticla, Midas, la randul lui, trece printr-o metamorfoza cu mult mai dureroasa: aceea de a redeveni om. O poveste melancolica, ai carei eroi se definesc prin deciziile si indeciziile trecutului lor, iar iminenta mortii pare aproape tangibila. Romanul scriitorului britanic Ali Shaw, o fabula magica despre destin, este o combinatie emotionanta de mituri nord-europene, realism psihologic si fantasy si un debut promitator.

Parere: pusesem ochii pe cartea asta de prima data cand am vazut-o si am auzit de ea. mi-am dorit-o si eram curioasa cum evolueaza povestea. se schimba sfarsitul fetei? m-asteptam la o poveste emotionanta, draguta, o iubire poate si o scriitura placuta. ceva care sa ma faca sa simt, sa ma bucur si sa ma intristez pe tot parcursul lecturii. ceea ce eu am tot asteptat, dar n-am gasit. pe tot parcursul cartii am vazut cum asteptarile mele se prabusesc, cum putin imi pasa ce se intampla cu personajele, cum simteam impulsul de a o lasa deoparte si a ma apuca de altceva. nu-mi place deloc cand sunt dezamagita de carti si cand descrierea e mult mai buna, mai simpatica si mai placuta decat povestea in sine. or eu sunt mai insensibila or autorul asta si eu avem pareri total diferite legate de sensibilitate. adica da, am apreciat originalitatea ideii, scriitura, stilul chiar poetic de a descrie si metaforele, dar povestea, personajele, replicile, evolutia lor, finalul, m-au lasat rece. un limbaj frumos si o idee buna nu inseamna totul la o carte. 

3/5

Cam acestea au fost, ultima carte am citit-o ieri si terminat-o astazi, si sper ca v-au placut parerile mele, mi le puteti lasa si pe ale voastre sau puteti sa-mi spuneti ce-ati mai citit voi. Sau sa-mi ziceti daca vi s-a intamplat vreodata s-aveti asteptari mari la o carte si sa nu va placa, in final.