Un roman despre o epocă sumbră, aceea a Războiului Rece, despre un sistem totalitar şi despre o fetiţă manipulată atât de regimul comunist, cât şi de Occident.
ActuaLitté
Romanul Lolei Lafon propune un dialog imaginar între autoare şi personajul legendar Nadia Comăneci. Ideea s-a născut din fascinaţia scriitoarei pentru destinul miraculos al Nadiei, fetiţa care, la paisprezece ani, a înregistrat la Jocurile Olimpice de la Montréal, din 1976, o performanţă incredibilă: a fost prima gimnastă din lume care a primit nota 10, uluind întreaga planetă.
Împotriva voinţei sale, Nadia a devenit mândria unei naţiuni: România, care în anii ’80, încerca să convingă Occidentul cu privire la atitudinea sa antisovietică singulară din inima Balcanilor. Nadia a fost idolul pop al sportului în Vest şi „cea mai tânără eroină comunistă" în Est. A fost „zeiţa de la Montréal", copilul unei ţări cunoscute doar din pricina lui Dracula şi a dictatorului care o conducea. Pentru prima dată, fetiţele din ţările capitaliste îşi doreau să arate precum fetiţa-minune din Est. Dar într-o zi, mica zână a început să crească...
Departe de a fi o simplă biografie, Fetiţa care nu zâmbea niciodată descrie povestea legendarei gimnaste românce înstrăinate de sine însăşi, care a trebuit să plătească pentru propria maturizare. Cartea Lolei Lafon analizează preţul succesului în lumea gimnasticii, o lume în care corporalitatea devine element cheie, exploatat intens atât de media, cât şi de interese de ordin politic, iar individul care aduce succesul devine instrument al propriei imagini.
„Un ţipăt de femeie, un urlet de plăcere nebună ţâşneşte din masa celor 18 000 de spectatori şi punctează momentul când picioarele în cipicii albi ating solul fără nicio oscilaţie. Cu spinarea arcuită ce desenează o virgulă până la degetele-i care gâdilă cerul, copila salută. Şi computerul afişează din nou acel 1.00, în timp ce ea aleargă spre Béla, care-i întinde braţele."
Scriitoarea şi muziciana Lola Lafon s-a născut în 1971. Primele trei romane ale sale au fost publicate de Flammarion: în 2003, Une fièvre impossible à négocier, care a câştigat Prix AtoutLire; în 2007, De ça je me console (finalist Prix de Flore 2007) şi în 2011, Nous sommes les oiseaux de la tempête qui s’annonce, care a primit Prix Coup de Cœur de la 25ème heure la Salonul de carte din Le Mans şi a fost finalist la Prix Marie Claire şi Prix Sagan.
Romanul Fetiţa care nu zâmbea niciodată (Actes Sud) a fost recompensat în 2014 cu Prix de la Closerie des Lilas, Le prix Ouest France / Etonnants Voyageurs, Grand Prix de l'héroïne Madame Figaro, Prix Littéraire d'Arcachon, Prix des lecteurs de Levallois.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu