RECENZIE - Amor la Paris de Juliette Sobanet

Charlotte Summers, o profesoara de franceza tanara si plina de viata, mai are doua zile pana sa se mute la Paris cu iubirea vietii sale. Ea descopera insa pe un dating site ca logodnicul ei s-a vazut pe ascuns cu o roscata voluptuoasa. Asa ca se desparte de el si decide sa plece singura la Paris.

Ca sa nu pateasca si alte femei ca ea, Charlotte creeaza un blog anonim in care le sfatuieste cum sa actioneze in amor ca... un barbat - mai precis, cum sa sara din pat in pat fara a se indragosti vreodata. Dar cu atatia parizieni sexy, Charlotte nu mai este deloc sigura ca nu va cadea sagetata de Cupidon de-adevaratelea.

RECENZIE:

Ce v-as recomanda eu, legat de aceasta carte, e sa incercati sa vedeti mai departe de coperta dulce si cliseica si de descrierea ce pare si ea foarte comuna. De ce? Pentru ca si eu luandu-le in considerare era sa n-o citesc si acum uitandu-ma la ele, dupa ce-am citit-o, parca mi-ar fi parut rau sa trec pe langa ea. Da, e o carte cu o idee total comuna, dar continutul nu e deloc rau si de cateva ori chiar am ramas placut surprinsa *recunosc ca n-am avut deloc asteptari, de niciun fel, de la acest roman*.

Nu o sa va povestesc ce se intampla in carte, pentru ca vreau ca voi sa aflati singuri, dar sincer zic ca mi-a placut. Asa romantica, zapacita, ciudata, de vara, cliseica, cum e ea. Cartea aceasta e exact ca Charlotte: uneori nu stie ce vrea, tu nu stii ce astepti de la ea, esti curios ce mai are de gand si mai ales cum o sa rezolve problemele pe care si le-a facut singura sau cu cine o sa ramana. De ce? Ei bine, Charlotte desi merge la Paris ca sa nu-si mai vada logodnicul si sa studieze la Sorbona, isi petrece destul timp si prin baruri, inconjurata de noile ei prietene, de un francez dragut (sau mai multi francezi) si mai scrie si pe blog. Acele postari cat de bine intentionate sunt, reusesc sa creeze si destule situatii neplacute.

Cartea asta are parti ok si parti amuzante, suisuri si coborasuri, intorsaturi de situatie, te enerveaza, te amuza, te lasa rece sau te face curios incat nu mai vezi numarul paginii. Cred eu ca e o lectura perfecta pentru vara sau pentru atunci cand vrei ceva amuzant, simpatic, romantic si totusi nu atat de chick-lit; pentru ca desi are si aceasta parte, ofera si o morala, iar Charlotte se schimba foarte mult de-a lungul povestii.

Ce mi-a mai placut la aceasta carte e ca a fost realista, n-a incercat sa arate doar partea frumoasa a lucrurilor, iar Charlotte a primit si roadele bune, dar si pe cele proaste ale muncii ei. Plus ca si ea ca personaj a fost unul oarecum credibil si mi-a placut faptul ca desi gresea isi asuma intr-un final responsabilitatea si cu chiu cu vai incerca sa rezolve lucrurile; chiar daca uneori erau extrem de urate. Un alt lucru bun la aceasta carte a fost ca nu s-a concentrat doar pe Charlotte, ci ajungem sa cunoastem si celelalte personaje oarecum mai mult, patrundem si-n vietile lor si vedem dincolo de aparente.

Per total a fost un roman bun, in genul lui, am avut parte si de momente amuzante si de suspans, Charlotte a trecut de la a ma lasa rece, la a ma enerva, apoi m-a amuzat, mi s-a facut mila de ea, ca-n final sa devina o tipa cu picioarele pe pamant. Eu va recomand cartea si sper sa va placa, chiar merita o sansa.

4/5