Descriere:
După ce și-a trădat familia şi l-a păcălit pe Cardan să devină regele ei marionetă peste regatul Elfhame, Jude descoperă că este mult mai ușor să câștigi puterea decât să o păstrezi. Politica de la curtea zânelor, cu alianţele ei mereu schimbătoare, este foarte complicată, iar Cardan se dovedește a fi mult mai greu de controlat decât şi-a imaginat Jude. Mai ales că face tot ce îi stă în putere ca să o umilească și să-i submineze planurile, chiar dacă fascinaţia lui pentru ea rămâne neștirbită.
Când devine limpede că un apropiat are de gând să o trădeze, punând în pericol viața ei şi a celor pe care îi iubeşte, Jude trebuie să găsească trădătorul și să-și înfrunte propriile sentimente complicate pentru Cardan, pentru a-și menţine puterea, ca muritoare într-o lume a zânelor.
RECENZIE:
Nu credeam că o să spun asta, dar mă bucur că am ales să continui seria și să citesc „Regele malefic”. Primul volum mi s-a părut doar ok, n-am înțeles de ce-i așa popular și chiar mi-am zis că n-are rost să mai citesc; doar că aveam și restul volumelor și, dacă tot dădusem banii, măcar să le termin. Așa că am citit „Regele malefic” și, spre surprinderea mea, l-am devorat și chiar m-a prins. Povestea mi s-a părut mai atmosferică, mai bine scrisă, personajele au fost mai complexe, mai vii și mai crude ca-n prima carte, iar acțiunea și suspansul au curs la fel de mult ca vinul în pocalele zânelor.
Totul mi-a plăcut mai mult ca în prima carte și chiar au fost și momente care m-au luat prin surprindere, iar anumite decizii luate de Jude și de Cardan m-au făcut să ridic din sprâncene sau să mă uit șocată la pagini. De exemplu, în niciun caz nu mă așteptam la acel final și nici n-am bănuit cine e trădătorul sau dacă e doar unul. În același timp, e atât de multă înșelătorie și manipulare în cartea asta încât nici nu mai știi la cine să te uiți, pe cine să bănuiești sau să crezi, și cu siguranță n-aș fi vrut să fiu în locul lui Jude; mai ales în capitolele când am crezut că n-o s-o mai scoată la capăt.
Sunt atâtea lucruri care se întâmplă, dezvăluiri de tot felul, întorsături de situație, momente tensionate și... când crezi că poți respira puțin sau când crezi că a găsit și Jude un aliat, se întâmplă ceva și realizezi cât ai greșit. Căci cei mai periculoși dușmani sunt oamenii care îți sunt aproape și te cunosc, nu? Cei care te fac destul de vulnerabil cât să lași garda jos. Iar Jude, care ar fi trebuit să știe deja asta, a căzut în această capcană de atâtea ori... Sigur, a pățit-o și Cardan, și au fost și alții care și-au pierdut puterea, dar cred că ea, ca de fiecare dată, a primit cu vârf și îndesat.
Sper ca, de data asta, să-i fie învățătură de minte și, dacă și următorul volum e la fel de bun, poate-mi schimb părerea legat de seria asta.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu