Aflată într-o expediție științifică pe o planetă necunoscută, echipa CercetareAux este atacată în mod neprevăzut. O provocare pentru AsaSint, robotul care nu poate să asigure securitatea echipei decât prin interacțiuni cu oamenii, extrem de stânjenitoare pentru el. În ciuda reputației sale de „mașină de ucis“, responsabilitatea îi este permanent pusă în balanță cu introvertirea. Limitele dintre ingineria anorganicului și conștiința umană tind să dispară, iar AsaSintul încearcă să-și elucideze trecutul, impulsionat de comportamentul lui tot mai omenesc.
Aşa că ne-au făcut mai inteligenți.
Anxietatea şi depresia erau efectele secundare.
RECENZIE:
"Toate sistemele în alertă" e una din cărțile de care-am tot auzit de-a lungul anilor, mai mult în afară, căci la noi sincer n-am auzit-o niciodată menționată, și am tot zis că o citesc. Și chiar m-am bucurat când am văzut c-a apărut și la noi, deși coperta aleasă nu-mi place deloc și dacă nu știam de serie dinainte n-aș fi cumpărat-o. Da, nu judec cărțile după copertă, dar totuși... Ție-ți place?
Revenind la poveste, o să spun că mi s-a părut doar ok. N-am avut așteptări și nici dezamăgită nu sunt, dar pot să zic că m-a lăsat indiferentă. Da, a fost o poveste interesantă, da mi s-a părut diferit să citesc din perspectiva unui android și să văd lumea și oamenii prin ochii lui, să-ncerc să-l înțeleg și să fiu îndeajuns de curioasă cât să urmăresc dacă va rezolva situațiile și va reuși să scape cu viață și să-și ajute și angajatorii. Însă cam atât.
Adică nu mi-a păsat de ce i se întâmplă sau se va întâmpla cu ceilalți, nu mi-a fost teamă pentru ei, totul a fost scris destul de neutru și aproape clinic, n-am găsit umorul ăla despre care mulți vorbesc. Și nu cred că are a face cu faptul că e din perspectiva unui robot; căci am simțit destul atunci când am jucat Detroit: Become Human și nu cred că acolo am fost mai implicată doar pentru că-i alt mediu.
Dar dacă îți plac cărțile SF și vrei ceva diferit, vrei ceva scurt și lejer, atunci citește-o. Eu m-am apucat de ea ieri și deși nu plănuiam, am citit-o în câteva ore și povestea a curs mai repede decât m-așteptam. Chiar când s-a terminat îmi venea să spun "doar atât?". Și poate că ție o să ți se pară și amuzantă și o să empatizezi cu Murderbot și o să-l înțelegi, când tot ce vrea să facă e să se uite la seriale și să stea departe de oameni sau cum ar face orice decât să-i privească în ochi. Căci da, aspectele astea mi-au plăcut și mie, doar că n-au fost îndeajuns pentru a mă face să iubesc complet cartea.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu