MISIUNE FINALĂ: SALVAREA LUMII!
O continuare – captivantă, plină de acţiune, mister, umor... şi tot ce-ţi mai poţi dori – a aventurilor trăite de copiii cu aripi.
Chiar dacă cei şase copii-pasăre trec uneori prin momente tragice, sunt urmăriţi şi atacaţi, nimic nu-i poate opri din drum. Visul lor de a-şi găsi părinţii se spulberă însă după ce unul dintre ei reuşeşte să-i cunoască pe cei care i-au dat viaţă.
Dezamăgirea este atât de profundă şi de dureroasă, încât preferă să se întoarcă la prietenii înaripaţi lângă care se simte ca într-o familie adevărată.
Destinul pare să le surâdă la un moment dat, când agentul FBI Anne Walker îi ia în grijă şi le asigură tot ce-şi poate dori orice copil – o viaţă normală, un cămin adevărat, mers la şcoală, prieteni etc., etc.
Dar visul frumos nu durează, fiindcă Eliminatorii şi „halatele albe” sunt pe urmele lor, mai hotărâţi ca niciodată să-i captureze...
Şi în tot acest amalgam de aventură, mister, curaj şi luptă pentru supravieţuire, Max nu trebuie să uite că – atunci când va veni momentul apocaliptic al omenirii –, ea va trebui să fie salvatoarea vieţii pe Pământ.
La fel ca primul volum aceasta continuare m-a captivat, m-a făcut sa-mi pun si mai multe intrebari si de fiecare data când aparea cineva care voia sa-i „ajute” mă intrebam daca e chiar ceva bun sau nu. Pentru ca ei sunt mai importanti decat isi dau seama si toti vor sa puna mana pe ei, chiar si Anne care pana la urma nu e cea mai dulce persoana; insa măcar au avut parte si de o vreme frumoasa, chiar daca scurta, s-au mai odihnit si au fost fericiti. Nu m-asteptam ca Max sa ajungă sa fie la patrat si apoi sa fie „prinsa” mai mult decat inseamna acest cuvant. Iar Ari incepe sa mă enerveze rau de tot, adica el inca e un copil, dar are atata ura si pofta de razbunare pe care nu le poate controla. Si pana la urma nu le directioneaza spre cine trebuie… iar Jeb e un… *insereaza multe cuvinte colorate*.
Chiar nu ştiu unde se indreapta aceasta poveste, ce mai urmeaza sa se intample pentru ca pana acum toate supozitiile mele au ramas doar supozitii. Iar Max e presata din ce in ce mai rau de ceilalti pentru ca trebuie sa aiba grija de ei, de halatele albe care sunt cei mai sariti oameni de pe fix posibil, de Vocea nesuferita si totusi uneori de mare ajutor, de propriile gânduri care nu sunt tocmai vesele. Si totusi continua sa lupte, sa se ridice, sa aiba grija de ceilalti si sa ramana uniti pe cat posibil.
Sper sa apara si la noi cat mai repede urmatoarele volume pentru ca mor de curiozitate.
5/5
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu