„Bun venit in cosmarul nostru. Asta-i povestea mea, povestea familiei mele, insa ar putea fi, la fel de bine, si povestea ta. Suntem cu totii bagati in chestia asta, crede-ma pe cuvant... Continua sa citesti, nu lasa pe nimeni sa te opreasca.“ - Max
Max Ride, tanara de paisprezece ani, stie ce inseamna sa te ridici deasupra lumii - la propriu! Ea si ceilalti membri ai stolului - Fang, Iggy, Nudge, Gasman si Angel -sunt niste copii obisnuiti, doar ca au aripi si pot zbura. Pentru unii, pare un vis minunat, insa viata lor se poate transforma intr-un adevarat cosmar in orice clipa... ca atunci cand Angel, cea mai mica din stol, este rapita si dusa inapoi la „Scoala“, locul in care ei au crescut. Aici, inchisi in custi, au fost cobaii unor asa-zisi „savanti“, care au experimentat asupra lor diverse modificari genetice, pentru ca in final copiii sa fie 98% umani si 2% pasari. Si ca si cum asta nu ar fi destul, ei sunt urmariti de Eliminatori, oameni-lupi, alte fiinte mutante rezultate in urma experientelor cumplite din laborator.
Nimic insa nu poate intrerupe calatoria micului stol, la capatul careia copiii spera sa afle raspunsul la intrebarile care-i chinuie obsedant: cum au venit pe lume, cine sunt parintii lor, de ce sunt superiori altor fiinte umane, cum pot scapa de creaturile blestemate care-i urmaresc si multe, multe altele...
Aceasta carte a fost wow. Pentru mine a fost surprinzatoare pentru ca am auzit destule pareri proaste sau nemultumiri, insa dupa ce-am citit-o eu le gasesc nefondate, sau poate, am eu alte gusturi. Acum mă gandesc sa citesc cat mai repede volumul doi si mă bucur ca l-am cumparat.
Mi se pare si mi s-a parut originala ideea de oameni cu aripi care lasand deoparte latura experimentala eu ii vad ca pe nişte ingeri; doar la aspect pentru ca in rest ştiu foarte bine sa-si apere oamenii si familia si sa se apere de pericole, indiferent prin ce mijloace. Au o vointa de fier si, sincer, am admirat ambitia lor, dorinta de a reusi cu orice pret, ideea de a sta uniti si a pastra acea legatura mereu vie intre ei. Mi se pare frumos sa fie atât de uniti chiar daca nu-s legati prin sange, sunt diferiti si totusi asemanatori. Cred ca-i de admirat, chiar daca-s doar nişte personaje, ca desi au trecut prin multe si mereu au fost priviti ca nişte ciudati sau ca nişte cobai, ca si-au pastrat speranta, puterea de a zambi si acea inocenta pentru ca pana la urma, desi au trecut prin multe inca sunt mici.
Suspansul creste gradat si sincer m-asteptam sa gasesc mult mai multe raspunsuri in carte, insa am ramas doar cu multe intrebari. Cred ca povestea e mult mai complexa decat pare si abia astept sa o aflu, sunt sigura ca nu voi fi dezamagita. Sunt multe aspecte ce m-au surprins, oameni ce pareau buni si s-au dovedit a fi rai si invers. Eu va recomand cartea si nu pot sa spun decat ca e mult mai buna decat am reusit eu sa explic aici.
5/5
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu