Descriere:
Când Societatea Scriitorilor de Cărți Polițiste m-a invitat la festivalul organizat într-un tren ce străbate Australia, speram să găsesc inspirație pentru a doua mea carte. Ficțiune, de data asta: trebuia să mă desprind de oamenii din viața reală care se ucideau între ei. Evident, n-a fost așa.
• Debutantul (eu!)
• Scriitorul de ficțiune criminalistică
• Scriitorul de blockbustere
• Scriitorul de ficțiune literară
• Scriitorul de thrillere psihologice
Când unul dintre noi este ucis, ceilalți devin detectivi. Împreună, ar trebui să știm cum să rezolvăm o crimă. Desigur, ar trebui să știm și cum să comitem o crimă. Cum poți găsi ucigașul când toți suspecții știu cum să scape basma curată?
RECENZIE:
Poate că mi-a plăcut cartea asta pentru c-am citit-o fără să am așteptări de la ea (ba, chiar mă gândeam că o să fie o dezamăgire totală, după cum mi-a displăcut primul volum) sau poate chiar a fost bună. Însă mă bucur să zic că n-a fost o pierdere de timp și că față de prima carte m-a ținut în priză aproape pe tot parcursul ei. Și că momentele plictisitoare au fost mai puține, iar cele în care autorul se concentra pe lucruri nesemnificative sau mă îngropa în descriere nesfârșită au fost și ele mai rare.
"Toți cei din acest tren sunt suspecți" cred că-i cartea aia thriller ce poate fi citită în vacanță, când vrei să citești, dar să te și relaxezi. E ușoară, rapidă, amuzantă (dacă-ți place umorul autorului) și relativ realistă, deși sunt și destule momente când te gândești cât de ridicolă poate să devină. Eu n-am râs și nu înțeleg sensul glumelor din carte, dar la fel ca la filmele de comedie nu tot umorul e pentru toți. Și-n același timp o consider mai mult o carte neserioasă ce se întâmplă să fie thriller, decât un thriller cu momente amuzante.
Personajele sunt multe și n-au fost schițate cât aș fi vrut eu, și majoritatea au rămas unidimensionale sau doar pioni ce s-au asigurat că povestea se mișcă sigur spre final. N-am simțit nimic pentru nimeni și dacă pățești la fel cred că-i oarecum trist, deoarece sunt câteva subiecte delicate în poveste, dar care m-au lăsat rece datorită modului în care-s tratate și scriiturii. Desigur asta-i pur subiectiv și poate altcineva o să spună contrariul.
Modul în care-i dezlegat misterul și cum sunt expuse răspunsurile la toate întrebările m-a dus cu gândul la cărțile Agathei Christie, însă nici un caz nu se compară. Pentru mine asta a fost un plus. Deși n-aș fi reușit singură să-l rezolv și nu doar pentru că am preferat să citesc și nu să notez tot și să teoretizez. Ci pentru că sunt multe lucruri ce, cred eu, n-aveai cum să le afli sau să le vezi în acel fel; fără să vină "detectivul" la final și să-ți spună cum a mers. Nu-i neapărat un minus, însă mie-mi place să-mi pot da seama sau măcar să am o șansă să urmăresc asta și nu să stau până la final când mi se zice tot.
Acum dacă tu ai ghicit și așa chiar felicitări. Poate mi-a scăpat mie.
Overall, mă bucur c-am citit-o și cu siguranță e mai bună ca prima sau măcar așa a fost pentru mine. Deci dacă-ți plac misterele ce se desfășoară în spații relativ închise, cu un număr fix de personaje, dar dacă-ți plac și cărțile cu și despre scriitori și povești, atunci dă-i o șansă. Și poate o să-ți placă și glumele.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu