RECENZIE - Regatul umbrelor ( Shadow and Bone #1) de Leigh Bardugo

Descriere:

Magnific. Epopeic. Irezistibil. Magic.

Falia Umbrei, un ținut învăluit în beznă, populat de monștri, distruge treptat Ravka, o națiune altădată măreață. Alina, o fată orfană, singuratică, descoperă că posedă o putere unică, ce o face să pătrundă în lumea elitei magice a regatului - Grisha. Ar putea ea să destrame vraja demonică a Faliei Umbrei, eliberandu-și țara?

Întunecatul, o ființă cu o putere de seducție teribilă, este conducătorul Grishei. Daca își va împlini destinul, Alina vă fi nevoita să descopere cum să se folosească de harul său și cum să reziste atracției periculoase pe care o simte față de temutul stăpân. Însă în timp ce-și contemplă viitorul năucitor, Alina nu-l poate uita pe Mal, cel mai bun prieten al său din copilărie.

Recenzie:

Când am auzit că această serie va apărea la editura Trei m-am bucurat enorm, pentru că deși la vremea aceea încă n-o citisem, auzisem atât de multe despre ea și foarte mulți din străinătate o iubeau încât ajunsese să-mi placă și mie. Plus că suna și arăta tare bine, să recunoaștem. Și am pus mâna pe primul volum. Și l-am citit. Și sunt foarte supărată, pentru că e așa scurt și s-a terminat așa repede. Adică eu ce fac până apare următorul? Ce fac cu toate gândurile și întrebările ce mi se învârtejesc în cap? Dar să ne calmăm puțin.

Volumul ăsta e extrarodinar, atât datorită felului în care e scris, dar și din cauza acțiunii, care e destulă și foarte bine prezentată, cât și a personajelor, extrem de bine conturate și toate sunt complexe, pornind de la cele principale și până la cele secundare, dar și a lumii. Autoarea a creat o lume atât de complexă și de realistă încât ajungi să crezi că există, și te face și pe tine să te simți ca un Grisha sau măcar un spectator. E mare lucru, zic eu, pentru un autor și o serie să reușească să te facă să pătrunzi în acea lume, și să o vezi chiar și după ce ai lăsat cartea din mână. 

Chiar nu o să încerc să vă descriu lumea Grisha, pentru că nu mi-ar ieși, n-aș reuși deloc să vă înfățișez lucrurile așa cum sunt, toate acele ierarhii, peisajele frumoase, emoțiile și dorințele tuturor care devin atât de palpabile cu cât înaintezi mai mult în poveste. Însă o să întreb, există personaje bune și rele? Sigur că da.

 Însă există personaje bune, dar care sunt și rele? Hm. Vă las să vă gândiți la asta și mai ales la faptul că aceste personaje sunt oameni, și că binele și răul sunt subiective. Poate că binele meu e rău pentru altul. Și cu scara asta șubredă cum poți să judeci personajele. Cum poți să zici că Întunecatul e rău și crud, și mai știu eu cum: Cum poți să zici că Alina e bună? 

Pentru că Întunecatul, așa cum îi zice și numele, vrea putere și să devină stăpânitor peste tot? Pentru că vrea să facă lucruri ce par rele și poate bune? Sau poate pentru că Alina e fata inocentă care se dovedește a fi specială și-n mâinile ei se afla speranța întregului ținut? Dar nu ucid amândoi? Urmând calea pe care ei o consideră corectă nu fac sacrificii și același sânge nu le pătează mâinile și gândurile? 

Ce încerc eu să zic prin această "amestecătură" de vorbe e că în carte binele și răul nu sunt delimitate, oamenii nu sunt buni sau răi, ci sunt din amândouă. Iar asta îi face să pară reali, din carne și oase, și poți foarte bine să crezi că după ce închizi cartea ei încă te privesc în ochi. Da, știu, știu exagerez puțin, dar cu senzația asta am rămas eu după ce-am terminat-o. 

Nu o să vă povestesc ce se întâmplă în volum, pentru că e de datoria voastră de cititori să aflați, asta daca vă atrage cartea și sunteți curioși. Însă mie mi-a plăcut foarte mult (asta dacă nu v-ați dat seama din recenzia mea ce se transformă într-un postzilla:)) ), am iubit faptul că am putut vedea lumea și toate acele frumuseți, mi-a plăcut faptul că am putut simți personajele și emoțiile au fost foarte bine creionate și transmise. Mi-a plăcut originalitatea ideii și a lumii create de autoarea, dar mai ales mi-a plăcut faptul că n-am putut să-mi dau seama ce urmează, n-am putut intui. 

Așa că până apare la noi volumul următor eu o să aștept și o să oftez, și o să oftez, și o să oftez... la nesfârșit. Cer prea mult dacă-l vreau acum?:)) Vă rog. Cred că o să m-apuc să citesc cele două novella, 0.5 și 1.5 că să mai gust puțin din această serie minunată. Iar voi apucați-vă de serie ca să nu sufăr singură. Adică ce-aveți de pierdut? O lume super frumoasa, niste personaje geniale, decoruri de vis și... *droooling* un tip simpatic rău de tot. Sau rău. Cum vreți voi. Citiți cartea! Acum!