joi, 9 mai 2013
miercuri, 8 mai 2013
Nopti de patima (Fratia pumnalului negru vol. 1) de J.R. Ward
La adapostul noptilor din Caldwell, New York, se duce un razboi pe viata si pe moarte intre vampiri si exterminatori. Populatia civila de vampiri este aparata de sase razboinici care se lupta pentru supravietuirea rasei lor, formand temuta si misterioasa Fratie a Pumnalului Negru. Dar niciunul dintre ei nu inspira atata teroare si admiratie printre dusmani ca Wrath, conducatorul lor, ultimul vampir pursange de pe Pamant...
Prada unui sentiment de neliniste care ii invadeaza trupul si mintea, Beth Randall se trezeste fara aparare in fata necunoscutului senzual si periculos care o viziteaza intr-o noapte cu ochii acoperiti de umbre. Dar curand tanara descopera ca atingerile lui starnesc in ea o foame care ameninta sa ii devoreze pe amandoi...
Incep aceasta recenzie prin a spune doua lucruri. Primul, ca vampirii sunt creaturile supranaturale care-mi plac cel mai mult si mereu cartile care ii descriu aşa cum trebuie reusesc sa mă bucure, sa mă facă sa le plac si sa vreau sa le citesc mai repede. Iar al doilea lucru, ce are legatura strict cu cartea si cu pareri ce le-am vazut pe alte bloguri sau am auzit, este ca mie nu mi s-a parut nicicum vulgara sau cu scene prea deocheate sau mai ştiu eu. A, daca citesti cartea la o varsta nepotrivita atunci e problema ta, dar pot sa afirm, fara sa am nimic cu nimeni, pentru ca nu mă intereseaza si fiecare citeste si zice ce vrea, ca am citit carti mai „haut” decat aceasta la capitolul ala. Pentru ca pana la urma nu acea tenta este ideea cartii, sau aşa vad eu.
Revenind la carte pot sa spun ca mi-a placut, chiar daca actiunea a fost mai lenta, chiar daca n-au inceput loviturile si invaziile de peste tot, insa suspansul a fost gradat, personajele si reactiile lor mi s-au parut reale, foarte vii, iar vampirii foarte umani. Acum nu va ganditi la Twilight *nu ştiu n-am citit/vazut, dar nu-mi place* , dar nu sunt nici bestii fara creier si sentimente, chiar unele reactii si decizii ale lor sunt luate pe baza legaturilor dintre ei. Ideea cartii mi-a placut, volumul de fata mi s-a parut bine scris, legat, incheiat frumos, cu personaje potrivite, fara exagerari, totul a fost cat a trebuit.
Wrath si Beth sunt tare draguti, desi n-as putea zice asta gandindu-mă la caracterul lor, nu sunt tocmai cei mai dragalasi oameni, insa felul cum au grija unul de altul si cum relationeaza cu ceilalti mie mi s-a parut ok. Iar modul in care gelozia, egoismul si dorinta de a proteja persoana iubita apar face ca totul sa fie… perfect.
Nu mai pot sa zic decat ca astept volumul urmator si sunt curioasa de ce urmeaza, pentru ca presimt, ca povestea e abia la inceput. Daca va plac cartile cu adevarat cu vampiri, cu intriga serioasa, cu replici si dorinte mature atunci eu v-o recomand. Insa cititi-o doar daca vreti si daca o credeti potrivita pentru voi.
5/5
marți, 7 mai 2013
Scoala s-a terminat… pe veci! (Maximum Ride, #2) de James Patterson
MISIUNE FINALĂ: SALVAREA LUMII!
O continuare – captivantă, plină de acţiune, mister, umor... şi tot ce-ţi mai poţi dori – a aventurilor trăite de copiii cu aripi.
Chiar dacă cei şase copii-pasăre trec uneori prin momente tragice, sunt urmăriţi şi atacaţi, nimic nu-i poate opri din drum. Visul lor de a-şi găsi părinţii se spulberă însă după ce unul dintre ei reuşeşte să-i cunoască pe cei care i-au dat viaţă.
Dezamăgirea este atât de profundă şi de dureroasă, încât preferă să se întoarcă la prietenii înaripaţi lângă care se simte ca într-o familie adevărată.
Destinul pare să le surâdă la un moment dat, când agentul FBI Anne Walker îi ia în grijă şi le asigură tot ce-şi poate dori orice copil – o viaţă normală, un cămin adevărat, mers la şcoală, prieteni etc., etc.
Dar visul frumos nu durează, fiindcă Eliminatorii şi „halatele albe” sunt pe urmele lor, mai hotărâţi ca niciodată să-i captureze...
Şi în tot acest amalgam de aventură, mister, curaj şi luptă pentru supravieţuire, Max nu trebuie să uite că – atunci când va veni momentul apocaliptic al omenirii –, ea va trebui să fie salvatoarea vieţii pe Pământ.
La fel ca primul volum aceasta continuare m-a captivat, m-a făcut sa-mi pun si mai multe intrebari si de fiecare data când aparea cineva care voia sa-i „ajute” mă intrebam daca e chiar ceva bun sau nu. Pentru ca ei sunt mai importanti decat isi dau seama si toti vor sa puna mana pe ei, chiar si Anne care pana la urma nu e cea mai dulce persoana; insa măcar au avut parte si de o vreme frumoasa, chiar daca scurta, s-au mai odihnit si au fost fericiti. Nu m-asteptam ca Max sa ajungă sa fie la patrat si apoi sa fie „prinsa” mai mult decat inseamna acest cuvant. Iar Ari incepe sa mă enerveze rau de tot, adica el inca e un copil, dar are atata ura si pofta de razbunare pe care nu le poate controla. Si pana la urma nu le directioneaza spre cine trebuie… iar Jeb e un… *insereaza multe cuvinte colorate*.
Chiar nu ştiu unde se indreapta aceasta poveste, ce mai urmeaza sa se intample pentru ca pana acum toate supozitiile mele au ramas doar supozitii. Iar Max e presata din ce in ce mai rau de ceilalti pentru ca trebuie sa aiba grija de ei, de halatele albe care sunt cei mai sariti oameni de pe fix posibil, de Vocea nesuferita si totusi uneori de mare ajutor, de propriile gânduri care nu sunt tocmai vesele. Si totusi continua sa lupte, sa se ridice, sa aiba grija de ceilalti si sa ramana uniti pe cat posibil.
Sper sa apara si la noi cat mai repede urmatoarele volume pentru ca mor de curiozitate.
5/5
Alege-ți cărțile din cel mai mare depozit de carte din țară! Cadou de casă nouă: minim 20% reducere la orice titlu!
Targul de cadouri continua: reduceri de pana la 75%
Targul de cadouri continua si in acesta saptamana cu reduceri de pana la 75% pentru cartile tale preferate.
duminică, 5 mai 2013
Experimentul Angel, Maximum Ride (vol. 1) de James Patterson
„Bun venit in cosmarul nostru. Asta-i povestea mea, povestea familiei mele, insa ar putea fi, la fel de bine, si povestea ta. Suntem cu totii bagati in chestia asta, crede-ma pe cuvant... Continua sa citesti, nu lasa pe nimeni sa te opreasca.“ - Max
Max Ride, tanara de paisprezece ani, stie ce inseamna sa te ridici deasupra lumii - la propriu! Ea si ceilalti membri ai stolului - Fang, Iggy, Nudge, Gasman si Angel -sunt niste copii obisnuiti, doar ca au aripi si pot zbura. Pentru unii, pare un vis minunat, insa viata lor se poate transforma intr-un adevarat cosmar in orice clipa... ca atunci cand Angel, cea mai mica din stol, este rapita si dusa inapoi la „Scoala“, locul in care ei au crescut. Aici, inchisi in custi, au fost cobaii unor asa-zisi „savanti“, care au experimentat asupra lor diverse modificari genetice, pentru ca in final copiii sa fie 98% umani si 2% pasari. Si ca si cum asta nu ar fi destul, ei sunt urmariti de Eliminatori, oameni-lupi, alte fiinte mutante rezultate in urma experientelor cumplite din laborator.
Nimic insa nu poate intrerupe calatoria micului stol, la capatul careia copiii spera sa afle raspunsul la intrebarile care-i chinuie obsedant: cum au venit pe lume, cine sunt parintii lor, de ce sunt superiori altor fiinte umane, cum pot scapa de creaturile blestemate care-i urmaresc si multe, multe altele...
Aceasta carte a fost wow. Pentru mine a fost surprinzatoare pentru ca am auzit destule pareri proaste sau nemultumiri, insa dupa ce-am citit-o eu le gasesc nefondate, sau poate, am eu alte gusturi. Acum mă gandesc sa citesc cat mai repede volumul doi si mă bucur ca l-am cumparat.
Mi se pare si mi s-a parut originala ideea de oameni cu aripi care lasand deoparte latura experimentala eu ii vad ca pe nişte ingeri; doar la aspect pentru ca in rest ştiu foarte bine sa-si apere oamenii si familia si sa se apere de pericole, indiferent prin ce mijloace. Au o vointa de fier si, sincer, am admirat ambitia lor, dorinta de a reusi cu orice pret, ideea de a sta uniti si a pastra acea legatura mereu vie intre ei. Mi se pare frumos sa fie atât de uniti chiar daca nu-s legati prin sange, sunt diferiti si totusi asemanatori. Cred ca-i de admirat, chiar daca-s doar nişte personaje, ca desi au trecut prin multe si mereu au fost priviti ca nişte ciudati sau ca nişte cobai, ca si-au pastrat speranta, puterea de a zambi si acea inocenta pentru ca pana la urma, desi au trecut prin multe inca sunt mici.
Suspansul creste gradat si sincer m-asteptam sa gasesc mult mai multe raspunsuri in carte, insa am ramas doar cu multe intrebari. Cred ca povestea e mult mai complexa decat pare si abia astept sa o aflu, sunt sigura ca nu voi fi dezamagita. Sunt multe aspecte ce m-au surprins, oameni ce pareau buni si s-au dovedit a fi rai si invers. Eu va recomand cartea si nu pot sa spun decat ca e mult mai buna decat am reusit eu sa explic aici.
5/5
vineri, 3 mai 2013
Ce mi-am mai luat #17
Sal'tare!
Am vrut sa postez acest book haul inca de pe 27 aprilie, insa n-am reusit sa pun pozele in pc si camera nu prea vrea sa mi le dea. Ironic, stiu. Asa ca nu mai intarzi si o sa vi le arat asa, o sa va pun poze cu copertile. Imi puteti lasa in comentarii daca le-ati citit si ce credeti despre ele sau daca le-ati citi.
Abia astept sa le citesc si sunt sigura ca imi vor face vara frumoasa, alaturi de altele. Voi ce v-ati mai luat?
Recenzii scurte #3
Sal'tare!
Dupa cum ati mai vazut pe blog avem si un alt tip de recenzii, numit si recenzii scurte, niste recenzii de cateva randuri, o impresie pe scurt despre carti. Pentru ca uneori ne e greu sa spunem prea multe. Nu mai intru in detalii pentru ca puteti gasi si celelalte doua postari si va lamuriti. Cred ca trebuia sa postez mai des pentru ca s-au adunat destule carti, insa mereu am zis ca o fac, o fac si in loc sa postez continuam sa citesc:)). Insa postez acum si daca mi se par prea multe carti pentru o postare o voi face in doua.
Gideon Cross came into my life like lightning in the darkness…
He was beautiful and brilliant, jagged and white-hot. I was drawn to him as I’d never been to anything or anyone in my life. I craved his touch like a drug, even knowing it would weaken me. I was flawed and damaged, and he opened those cracks in me so easily…
Gideon knew. He had demons of his own. And we would become the mirrors that reflected each other’s most private wounds…and desires.The bonds of his love transformed me, even as i prayed that the torment of our pasts didn't tear us apart...
Parere: Sincera sa fiu n-am citit trilogia Fifty shades... si nici n-am de gand. Nu neaparat ca am ceva cu genul asta de carti, dar nu m-a atras. Si da mi-a placut acest volum si chiar am ramas putin surprinsa. Personajele sunt ok si chiar mi-a placut mult ca cei doi au fost cam pe aceeasi lungime de unda, adica n-a fost doar el cu caracter, ci si ea. Pentru ca poate doar eu am ceva si nu suport tipele inocente si timide, care in interior numai asa nu sunt, dar n-au tupeul sa recunoasca asta sau tocmai invers se arunca imediat in bratele primului milionar chipes care le zambeste. Per total o lectura interesanta. A, si sa nu uit, acest volum a aparut si la noi la ed. Litera sub numele de Atractia.
4/5
Gideon Cross. As beautiful and flawless on the outside as he was damaged and tormented on the inside. He was a bright, scorching flame that singed me with the darkest of pleasures. I couldn't stay away. I didn't want to. He was my addiction... my every desire... mine.
My past was as violent as his, and I was just as broken. We’d never work. It was too hard, too painful... except when it was perfect. Those moments when the driving hunger and desperate love were the most exquisite insanity.
We were bound by our need. And our passion would take us beyond our limits to the sweetest, sharpest edge of obsession...
Parere: Al doilea volum continua in aceeasi maniera si pot sa spun ca m-a tinut in priza la fel ca si primul, am mai aflat destule despre ambele personaje, am descoperit ca si prietenii pot avea partile lor rele si zile proaste si mai ales ca iubirea, chiar si cand e perfecta, ne mai enerveaza sau ne face zile amare. Nu pot sa zic decat ca astept urmatorul volum din serie, care este si ultimul. Daca va plac acest gen de carti eu vi le recomand.
4/5
Bine aţi venit în tabăra Shadow Falls, cuibărită în adâncul pădurii din preajma unui orăşel pe nume Fallen…
Într-o seară, Kylie Galen ia parte la o petrecere unde lucrurile nu decurg deloc cum ar trebui, iar asta îi va schimba viaţa pentru totdeauna. Mama ei o trimite la Shadow Falls – o tabără pentru adolescenţi cu probleme. Însă la doar câteva ore după sosire, devine evident că toţi colegii ei au mai mult decât nişte simple „probleme”. Aici, în Shadow Falls, vampirii, vârcolacii, metamorfii, vrăjitoarele şi zânele se antrenează umăr la umăr – învaţă să-şi stăpânească puterile, să-şi controleze magia şi să trăiască în lumea normală.
Kylie nu a simţit niciodată că aparţine acelei lumi, dar, cu siguranţă, locul ei nu este nici aici, alături de o grămadă de ciudaţi paranormali. Sau este oare? Aceştia insistă că face parte dintre ei şi că a fost adusă în tabără dintr-un motiv anume.
Deşi pentru Kylie aproape nimic nu e limpede, un lucru devine dureros de clar – locul ei e în Shadow Falls…
Parere: Cum auzisem pareri amestecate despre serie si implicit acest volum m-am apucat sa-l citesc cam fara nicio asteptare, insa pot sa spun ca mie mi-a placut mult si ca mi-a intrecut destul asteptarile, aproape inexistente. Pentru ca da, e vechea idee cu tabara si cu adolescentii cu probleme si apar toate creaturile supranaturale si un triunghi amoros si asa mai departe. Insa mie mi-a placut felul in care a fost scrisa, actiunea, cum au evoluat lucrurile, personajele, replicile, unele faze comice. Poate ca nu-i o carte extraordinara, dar nici foarte proasta. Astept sa citesc volumul II.
4/5
În timpul unui raid de rutină al poliţiei, inspectorul Frank Frølich din Oslo îi salvează viaţa lui Elisabeth Faremo, o femeie de o frumuseţe stranie, cu o privire enigmatică, prinsă accidental într-un schimb de focuri. Câteva săptămâni mai târziu, cei doi se întâlnesc întâmplător – însă relaţia lor ulterioară nu mai e rodul coincidenţei.
Când Frølich află că frumoasa misterioasă este sora unui infractor căutat de poliţie, membru al unei bande de hoţi, este deja prea târziu.
Coborând în întunecata lume interlopă a metropolei norvegiene, dar şi a propriului său suflet, Frølich începe o călătorie periculoasă. Suspendat din serviciu, îndrăgostit fără speranţă şi căutând o fărâmă de adevăr în acest haos de promiscuitate şi minciuni, el trebuie să afle dacă este manipulat... înainte ca viaţa lui să o ia pe o cale fără putinţă de întoarcere.
Parere: Cam am sentimente amestecate legate de aceasta carte si trebuie sa spun ca eu si autorii nordici nu prea ne intelegem, mai ales la capitolul romane politiste. Poate pentru ca sunt obisnuita cu cele americane sau pentru ca am nevoie de o doza mult mai mare de suspans ca sa ma prinda, de un final care sa ma dea pe spate, de personaje mult mai puternic conturate, ceea ce acesta nu prea a avut. Povestea a fost buna, personajele au fost ok, finalul... nu prea. Nu e o carte de aruncat, dar nu mi s-a potrivit.
2/5
O poveste haioasa, cu albine ucigase, ursi furiosi, biciclete cu lantul desfacut si un secret inspaimantator, care le va schimba vietile celor doi copii pentru totdeauna.
Parere: Am vazut de mult timp cartea aceasta prin librarie, dar si pe net, am auzit pareri bune si putin bune si cum mi-a picat in mana am zis de ce nu. Se vede ca e o carte pentru cei mai tineri din noi, cu faze amuzante, umor negru, situatii neasteptate si un final bun. Chiar daca nu m-a prins atat de tare, pentru ca mna, nu mai am varsta potrivita, chiar m-am simtit bine citind-o, a fost o lectura usoara, rapida si relaxanta. V-o recomand daca va place ideea, sunteti curiosi si nu cautati ceva serios.
2/5
Bruno se straduieste sa inteleaga ce se intampla in jurul sau. Cititorul banuieste despre ce e vorba, dar bietul Bruno, nu. Porneste asadar sa exploreze împrejurimile æi zãreæte un punct, care devine o pata si o pata care devine un baiat…
Scrisa intr-un limbaj simplu, copilaresc, aceasta carte este mult mai mult decat o poveste pentru copii. Cititorul se va teme de momentul in care Bruno isi va pierde inocenta copilariei si va incepe sa intrezareasca adevarul, dar poate ca lucrurile vor evolua si mai rau si el nu va descoperi deloc adevarul.
Parere: O carte pe care voiam sa o citesc de mult timp si care ma intrebam cat imi va placea, insa mi-a placut mult; contrastul intre subiectul despre care este vorba in carte si felul in care e scrisa mi s-a parut mare si totusi interesant. Pentru ca un copil vede altfel lucrurile, mai inocent poate, nu judeca atat de aspru si nu vede realitatea asa cruda cum e. Mi-a placut mult cartea, personajele au fost simpatice, caracterizate intr-atat incat sa-ti faci o idee despre ele si sa prinzi drag de Bruno si de amicul lui, de cealalta parte a gardului. Ce m-a intristat a fost finalul... total neasteptat de mine.
4/5
Angela “Angel” Davis learned early on that life never offers any hand-outs. And she’s getting burned out. Between juggling her nights as an exotic dancer at a men’s private club and struggling to keep up with her elementary education courses during the day, she barely has time to think of the future. Not that she wants to. The future implies planning, and Angel is no stranger to broken dreams. Then she meets Devin, a man who’s so wrong for her, yet she can’t seem to stay away from.
When Devin offers to take her on as his private model, Angel finds the cash hard to refuse. Each has something the other desperately needs, and neither one is willing to walk away. As their professional relationship spirals out of control into something more, they learn sometimes the wrong person can be the only right person, and that life - and people - are rarely picture perfect.
Parere: Da, stiu, vechea poveste cu tipul rau, tanara draguta si inocenta, iubirea si finalul fericit. Ei bine, as zice ca nici Angel si nici Devin nu sunt asa buni, simpatici si perfecti pe dinauntru cum sunt pe afara si ca mi-au placut amandoi, se potrivesc si cartea a fost buna. Ce m-a intrigat destul de mult cat s-o citesc cat mai repede a fost ideea cartii, artistul si modelul sau fotograful si... dansatoarea. Sincer dupa coperta si o asa descriere cat puteam sa refuz. Sincer e o lectura placuta, un final bun, actiune de care vreti voi:))) *glumesc* si multe emotii. Pentru ca pana la urma viata e plina de surprize.
4/5
Dupa cum vedeti le-am lasat pe toate intr-o postare, am zis ca n-are rost sa ma lungesc si mai mult si nu cred ca o sa va para rau, nu?:)) Imi puteti spune in comentarii daca ati citit vreuna din carti si cum vi s-a parut sau daca vreti sa le cititi.
joi, 2 mai 2013
RECENZIE - Erebos de Ursula Poznanski
Intr-o scoala londoneza a ajuns un joc pe computer: Erebos. Cine il joaca nu mai scapa de el. Regulile jocului sunt deosebit de restrictive: oricine are doar o data sansa de a juca Erebos. Cel care il joaca nu are voie sa vorbeasca cu nimeni despre el si totdeauna trebuie sa joace singur. Cine ii incalca regulile ori nu indeplineste sarcinile primite este exclus si nu mai poate relua jocul. Erebos combina fictiunea cu realitatea in mod derutant: sarcinile primite in joc trebuie realizate in lumea reala. Erebos il subjuga si pe Nick, pana in momentul in care jocul ii cere acestuia sa omoare un om...
RECENZIE:
Când am cumparat cartea eram cam in dubii daca-mi va placea pentru ca nu mă dau deloc in vant dupa jocurile video si chiar daca suna interesant exista un „dar”. Insa m-am apucat de ea si chiar daca la inceput crezi ca nu te va prinde pentru ca limbajul e simplist si personajele sunt nişte adolescenti ajungi sa n-o mai lasi din mana si habar n-ai cum ai ajuns la jumatate.
Daca jucatorii nu mai pot lasa jocul si nu se mai dezlipesc de computer eu n-am putut sa mai las cartea pana n-am terminat-o, adica am citit seara pana târziu si-mi cadeau ochii in gura, iar dimineata când m-am trezit primul gand a fost sa o termin. Sincer rar patesc aşa cu cartile si pot sa spun ca nu am cuvinte sa zic cât de tare este. Adica te absoarbe in lumea aia si ajungi sa stai si sa le sufli personajelor in ceafa, sa-ti faci griji pentru ei si te roade curiozitatea. Adica te intrebi cat de subtire e linia dintre realitate si joc? Ce au de-a face sarcinile primite de jucatori cu realitatea? Ce scop au? De ce n-au voie jucatorii sa vorbeasca intre ei si de ce sunt dati afara din joc la cea mai mica greseala sau impotrivire? De unde stie jocul ce-si doresc ei sau cine sunt cu adevarat? Care-i scopul jocului si de ce unii elevi ajung sa pateasca lucruri rele si sa fie aproape de moarte? Toate acestea amestecate cu decorul jocului si cu complexitatea lui, cu suspansul din joc si suspansul din realitatea cartii te fac sa vrei mai mult si mai mult. Si când ajungi sa te obisnuiesti cu toata acea lume cartea se termina… am privit ultima pagina mult si nu voiam sa se termine.
Sincer n-as fi ghicit care-i scopul jocului si sincer toata cartea pare o panza de păianjen, iar jucatorii sunt nişte pioni ce fac treaba unei persoane dubioase. Daca solul ala a ajuns sa-i sperie incat se simt priviti si când nu sunt langa computer si nu indraznesc sa-l refuze. Miza e prea mare, curiozitatea la fel si multi merg atât de departe incat ucid. Oare merita totul pentru un joc? Un joc ce ajunge o a doua realitate pentru ei?
Bun, habar nu am daca am reusit sa va conving sa o cititi, insa eu am spus tot ce cred si as mai avea multe de spus, dar nu vreau sa va dezvaluiesc nimic. Vreau sa aflati singuri, sa patrundeti in poveste si sa cunoasteti jocul, regulile, riscurile, castigurile si sa simpatizati cu personajele. Eu sincer n-am mai vazut recenzii ale cartii la noi si mi-ar parea rau ca o carte atât de buna sa nu fie citita. Din partea mea are 10/5.
5/5
RECENZIE - Erebos de Ursula Poznanski
Intr-o scoala londoneza a ajuns un joc pe computer: Erebos. Cine il joaca nu mai scapa de el. Regulile jocului sunt deosebit de restrictive: oricine are doar o data sansa de a juca Erebos. Cel care il joaca nu are voie sa vorbeasca cu nimeni despre el si totdeauna trebuie sa joace singur. Cine ii incalca regulile ori nu indeplineste sarcinile primite este exclus si nu mai poate relua jocul. Erebos combina fictiunea cu realitatea in mod derutant: sarcinile primite in joc trebuie realizate in lumea reala. Erebos il subjuga si pe Nick, pana in momentul in care jocul ii cere acestuia sa omoare un om...
RECENZIE:
Când am cumparat cartea eram cam in dubii daca-mi va placea pentru ca nu mă dau deloc in vant dupa jocurile video si chiar daca suna interesant exista un „dar”. Insa m-am apucat de ea si chiar daca la inceput crezi ca nu te va prinde pentru ca limbajul e simplist si personajele sunt nişte adolescenti ajungi sa n-o mai lasi din mana si habar n-ai cum ai ajuns la jumatate.
Daca jucatorii nu mai pot lasa jocul si nu se mai dezlipesc de computer eu n-am putut sa mai las cartea pana n-am terminat-o, adica am citit seara pana târziu si-mi cadeau ochii in gura, iar dimineata când m-am trezit primul gand a fost sa o termin. Sincer rar patesc aşa cu cartile si pot sa spun ca nu am cuvinte sa zic cât de tare este. Adica te absoarbe in lumea aia si ajungi sa stai si sa le sufli personajelor in ceafa, sa-ti faci griji pentru ei si te roade curiozitatea. Adica te intrebi cat de subtire e linia dintre realitate si joc? Ce au de-a face sarcinile primite de jucatori cu realitatea? Ce scop au? De ce n-au voie jucatorii sa vorbeasca intre ei si de ce sunt dati afara din joc la cea mai mica greseala sau impotrivire? De unde stie jocul ce-si doresc ei sau cine sunt cu adevarat? Care-i scopul jocului si de ce unii elevi ajung sa pateasca lucruri rele si sa fie aproape de moarte? Toate acestea amestecate cu decorul jocului si cu complexitatea lui, cu suspansul din joc si suspansul din realitatea cartii te fac sa vrei mai mult si mai mult. Si când ajungi sa te obisnuiesti cu toata acea lume cartea se termina… am privit ultima pagina mult si nu voiam sa se termine.
Sincer n-as fi ghicit care-i scopul jocului si sincer toata cartea pare o panza de păianjen, iar jucatorii sunt nişte pioni ce fac treaba unei persoane dubioase. Daca solul ala a ajuns sa-i sperie incat se simt priviti si când nu sunt langa computer si nu indraznesc sa-l refuze. Miza e prea mare, curiozitatea la fel si multi merg atât de departe incat ucid. Oare merita totul pentru un joc? Un joc ce ajunge o a doua realitate pentru ei?
Bun, habar nu am daca am reusit sa va conving sa o cititi, insa eu am spus tot ce cred si as mai avea multe de spus, dar nu vreau sa va dezvaluiesc nimic. Vreau sa aflati singuri, sa patrundeti in poveste si sa cunoasteti jocul, regulile, riscurile, castigurile si sa simpatizati cu personajele. Eu sincer n-am mai vazut recenzii ale cartii la noi si mi-ar parea rau ca o carte atât de buna sa nu fie citita. Din partea mea are 10/5.
5/5
miercuri, 1 mai 2013
Weekly Reading #6

Sal'tare!
Asa cum v-am zis data trecuta, de acum incolo, la finalul fiecarei luni, o sa va arat ce carti am citit in acea luna si ce titluri vreau sa citesc. Nu stiu clar toate cartile pe care le voi citi in Mai, insa cateva titluri vor fi puse pe lista si acelea vor aparea neaparat, sau aproape, pe lista la final. Am citit mult in Aprilie, chiar nu m-asteptam sa citesc atatea, ma bucur ca le-am citit, m-am simtit bine citind fiecare carte din cele ce le veti vedea mai jos si nu le-am citit doar pentru a strange niste numere/nume. Iata ce-am citit in Aprilie:
In total sunt 21 de carti si am reusit sa citesc 5 din cele 8 propuse.
In Mai pe lista mea de To Be Read se afla urmatoarele:
Pe langa acestea dupa ce le termin voi mai citi si altele, insa in principiu sper sa le termin pe ele.
Voi ce-ati mai citit? Ce-aveti de gand sa cititi?
Sidebar
Search
Search
About me
Crina 📚🍋
citesc și scriu recenzii între teancuri de cărți
▪️ fan of a good twist, but lover of complex characters
Ne vedem printre rafturi și postări 💜
goodreads
Translate
Blog Archive
-
►
2024
(77)
- ► septembrie (4)
-
►
2023
(83)
- ► septembrie (20)
-
►
2019
(14)
- ► septembrie (2)
-
►
2017
(47)
- ► septembrie (1)
-
►
2016
(311)
- ► septembrie (13)
-
►
2015
(351)
- ► septembrie (29)
-
►
2014
(705)
- ► septembrie (54)
-
►
2013
(1002)
- ► septembrie (81)
-
►
2012
(978)
- ► septembrie (95)




-tile.jpg)





