ANDERS DE LA MOTTE:
Facebook-ul, alimentat de narcisism și disperare
“Prin utilizarea rețelelor sociale, pare că încercăm să ne întoarcem la o nevoie antică, la a fi, din nou, oameni-ai-peșterii, singuri în întuneric, așteptând să fim invitați într-o grotă, să stăm lângă foc. Este o nuanță de narcisism și disperare la mijloc și sunt sigur că astea au fost prezente dintotdeauna, dar au revenit la lumină din cauza tehnologiei.” Autorul își amintește că, “atunci când am fost copil, sora mea a avut un jurnal personal închis cu lacăt și ascuns sub saltea. Acolo scria muzica pe care o asculta și băieții care-i erau simpatici. Acum, postăm aceleași lucruri pe Facebook. Ce s-a întâmplat? Ce împlinire avem noi dintr-un “like” dat de oameni cu care abia ne întâlnim? De ce renunțăm la informațiile personale atât de ușor?”
Fost expert în securitate, actual autor de succes.
Înainte de a-și dedica tot timpul scrisului, Anders de la Motte a lucrat pentru Serviciile de Securitate din Suedia și, mai apoi, a fost director al Departamentului Internațional de Securitate în cadrul companiei Dell.
Prima carte din serie, Jocul, a apărut în toamna 2013, la Editura RAO și prezintă povestea lui Henrik HP Petterson, un tânăr fără niciun scop în viaţă, care găseşte un telefon mobil în compartimentul unui tren către Stockholm. Prin intermediul acestuia este invitat să participe la un joc: fără a-şi da seama, îşi ia angajamentul unor misiuni riscante, cu mize mari, care îi transformă viaţa monotonă într-o cursă periculoasă.
Romanul a câștigat premiul Swedish Academy of Crime Writers pentru debutul său, iar succesul cărții este explicat foarte simplu de autor: “Îmi place să cred că romanele mele sunt ca Familia Simpsons. Fiul meu mai mic râde mereu când vede fața lui Homer, iar fiul cel mare poate citi subtitrările și înțelege umorul un pic mai bine, în timp ce eu văd în film conexiunea cu politica americană și cultura sa. Și mai există o serie de relații și teorii legate de cultura pop pentru fanii mai înrăiți. E la fel și cu romanele mele: ele pot fi citite ca thriller-e, dar conțin și discuții serioase despre internet, Facebook și au referințe cinematografice sau muzicale, de asemenea. Serios, cum să nu iubești romanele mele?”
Până în momentul actual, trilogia JOCUL s-a vândut în peste 200 000 de exemplare, în țara sa natală.
Esti sigur ca vrei să intri în joc?
Dorinţa de a recupera lumea pierdută a copilăriei îl îndeamnă pe un tânăr ziarist să pornească într-o călătorie pe urmele enigmaticului său bunic, un scoţian aventurier care a trăit o intensă poveste de iubire cu bunica protagonistului şi care a dispărut în mod misterios în Africa. Cercetările îl conduc până în Kenya, într-un loc magic, locuit de personaje fascinante, cu poveşti minunate.
Javier Yanes s-a născut la Madrid în 1968 şi locuieşte la Torrelodones. Şi-a luat doctoratul în ştiinţe biologice şi după ce a lucrat în domeniu o perioadă, s-a dedicat jurnalismului de călătorie, făcând referire la multe dintre călătoriile pe care le-a realizat în tinereţe şi scriind pentru Luna de Miel, suplimentul de călătorii al ziarului Cinco Días şi al revistei Iberia Magazine. În prezent, este şeful secţiunii de ştiinţe a ziarului Público. Şi-a publicat prima carte, Stăpânul savanelor, în anul 2009.
Aprecieri critice:
“Prin magnetismul său sfâşietor, relatarea acestei saga a familiei Mencía, pe care destinul o va uni pentru totdeauna de continentul negru, a devenit «numărul norocos de loterie» al editorilor de la Plaza&Janés”
ABC
“Stăpânul savanelor nu este o călătorie oarecare, ci una la clasă business, din acelea care par scurte prin independenţa duratei lor, din acelea care nu ai vrea să se mai termine.”
Público
“După părerea autorului, romanul porneşte de la o «dorinţă de a recupera copilăria» în relatarea poveştii unui bunic pe care cineva îl caută după 40 de ani. Aceasta este geografia sentimentală pe care o transpune Stăpânul savanelor, un roman care începe în acelaşi loc în care se termină.”
El Mundo
“Stăpânul savanelor transmite senzaţia de a fi fost scrisă cu plăcere, dar şi cu naturaleţea unui ziarist care prezintă o deosebită grijă în ceea ce priveşte limbajul şi înşiruirea de metafore ca nişte scântei.”
Las Provincias
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu